12 definiții pentru achizitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

achizitor, ~oare [At: CADE / V: achisitór, acquisitór / Pl: ~i, ~oare / E: fr acquisiteur] 1-2 smf, a (Persoană) care face o achiziție (3). 3-4 a (Jur; d. un titlu) Achizitiv (1-2).

ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. – Achizi[ție] + suf. -tor.

ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. – Achizi[ție] + suf. -tor.

ACHIZITÓR, -0ÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse și de materiale. Este necesar ca organele de partid și de stat să îndrume în permanență cooperativele, pentru a asigura o mai bună organizare a muncii de achiziții, pentru crearea unei rețele de achizitori bine instruiți care să fie stimulați și controlați în muncă, dezvoltîndu-li-se priceperea de a face achiziții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2552.

ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse și de materiale. – Fr.acquisiteur (lat. lit. acquisitor, -oris).

ACHIZITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu achiziționarea de produse și de materiale. [< achizi(ție) + -tor].

ACHIZITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă de achiziționarea de produse și de materiale. (< germ. Akquisitor)

*achizitór, -oáre adj. (lat. acquisitor V. in-chizitor). Care face aderențĭ, abonațĭ, partizanĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

achizitoáre s. f., g.-d. art. achizitoárei; pl. achizitoáre

achizitoáre s. f., g.-d. art. achizitoárei; pl. achizitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ACHIZITÓR s. colector. (~ de lapte.)

ACHIZITOR s. colector. (~ de lapte.)

Intrare: achizitoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • achizitoare
  • achizitoarea
plural
  • achizitoare
  • achizitoarele
genitiv-dativ singular
  • achizitoare
  • achizitoarei
plural
  • achizitoare
  • achizitoarelor
vocativ singular
  • achizitoare
  • achizitoareo
plural
  • achizitoarelor

achizitor, -oare achizitoare achizitor

  • 1. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: colector un exemplu
    exemple
    • Este necesar ca organele de partid și de stat să îndrume în permanență cooperativele, pentru a asigura o mai bună organizare a muncii de achiziții, pentru crearea unei rețele de achizitori bine instruiți care să fie stimulați și controlați în muncă, dezvoltîndu-li-se priceperea de a face achiziții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2552.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Achizi[ție] + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • limba franceză acquisiteur
    surse: DLRM