2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACCIZA, accizez, vb. I. Tranz. A aplica accize la mărfuri, bunuri de consum etc. De la acciză.

ACCIZĂ, accize, s. n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum. 2. (Înv.) Taxă de consumație, de barieră și vamală. [Var.: acciz s. n.] – Din fr. accise.

acci sf [At: PRETORIAN, DR. C. 110/ V: (înv) ~iz (Pl: ~zuri) / Pl: ~ze / E: fr accise] 1-2 Taxă (vamală).

*ACCIZ sn., *ACCI sf. (pl. -ze) Taxă pe băuturi și alte articole de consumațiune percepută la intrarea lor într’o comună: accizele... acum, slavă Domnului, s’au desființat (I.-GH.) [fr.].

ACCIZ, accize, s. n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum. 2. (Înv.) Taxă de consumație, de barieră și vamală. – Din fr. accise.

ACCIZ, accize, s. n. (învechit) Impozit care se plătea odinioară pentru unele obiecte de consum la intrarea lor într-o localitate.

ACCIZ, accize, s. n. (Înv.) Impozit care se percepea asupra unor obiecte de consum, la intrarea lor într-o localitate. – Fr. accise.

ACCIZ s.n. Taxă plătită în unele țări pentru anumite obiecte de consum. [Pron. ac-ciz, pl. -ze. / < fr. accise].

ACCIZ s. n. impozit indirect, instituit asupra produselor și serviciilor de primă necesitate. (< fr. accise)

ACCIZĂ ~e f. Impozit indirect asupra unor bunuri și servicii. /

acciz n. taxă asupra băuturilor și consumațiunilor.

*accíz n., pl. e (fr. accise). Pl. Taxă care se plătea p. băuturĭ și alte mărfurĭ la barierele orașelor (desființată în România veche la 1903 de ministru Costinescu și înlocuită cu taxa la locu de producere). Biurou unde se plătea această taxă. – Vechĭ acsíz (rus. akcízŭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

acciza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. accizez, 3 accizea; conj. prez. 1 sg. să accizez, 3 să accizeze

acciza (a acciza) vb., ind. prez. 3 accizea

acci s. f., g.-d. art. accizei; pl. accize

acci s. f., g.-d. art. accizei; pl. accize

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

acciz (-ze), s. n. – Impozit asupra unor obiecte de consum. – Var. acciză, s. f. < Fr. accise. Nefolosit, după desființarea instituției, în 1903. – Der. accizar, s. m. (agent de consum).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a băga la accize expr. a include la plată.

Intrare: acciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DEX '09, DOOM 2, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acciza
  • accizare
  • accizat
  • accizatu‑
  • accizând
  • accizându‑
singular plural
  • accizea
  • accizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • accizez
(să)
  • accizez
  • accizam
  • accizai
  • accizasem
a II-a (tu)
  • accizezi
(să)
  • accizezi
  • accizai
  • accizași
  • accizaseși
a III-a (el, ea)
  • accizea
(să)
  • accizeze
  • acciza
  • acciză
  • accizase
plural I (noi)
  • accizăm
(să)
  • accizăm
  • accizam
  • accizarăm
  • accizaserăm
  • accizasem
a II-a (voi)
  • accizați
(să)
  • accizați
  • accizați
  • accizarăți
  • accizaserăți
  • accizaseți
a III-a (ei, ele)
  • accizea
(să)
  • accizeze
  • accizau
  • acciza
  • accizaseră
Intrare: acciză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acci
  • acciza
plural
  • accize
  • accizele
genitiv-dativ singular
  • accize
  • accizei
plural
  • accize
  • accizelor
vocativ singular
plural
acciz1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acciz
  • accizul
  • accizu‑
plural
  • accize
  • accizele
genitiv-dativ singular
  • acciz
  • accizului
plural
  • accize
  • accizelor
vocativ singular
plural
acciz2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acciz
  • accizul
  • accizu‑
plural
  • accizuri
  • accizurile
genitiv-dativ singular
  • acciz
  • accizului
plural
  • accizuri
  • accizurilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acciza, accizezverb

  • 1. tranzitiv A aplica accize la mărfuri, bunuri de consum etc. DEX '09
etimologie:
  • acciză

acci, accizesubstantiv feminin

  • 1. Impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor obiecte de consum. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. învechit Taxă de consumație, de barieră și vamală. DEX '09 MDA2 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.