opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACCIDENTA, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.

ACCIDENTA, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.

ACCIDENTA, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.

accidenta vtr [At: MDA ms / Pzi: ~tez / E: fr accidanter] 1-2 A fi implicat într-un (sau a provoca un) accident (1).

ACCIDENTA vb. I. tr., refl. A (se) răni într-un accident. [< accident + -a].

ACCIDENTA vb. tr., refl. a (se) răni într-un accident. (< fr. accidenter)

A SE ACCIDENTA mă ~ez intranz. A suferi un accident. /Din accident

A ACCIDENTA ~ez tranz. A face să se accidenteze. /Din accident

ACCIDENȚĂ, accidențe, s. f. Lucrare tipografică de tip special care folosește în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. – Din germ. Akzidenz.

accidențe sfp [At: DEX2 / E: ger Akzidenz] Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă.

*ACCIDENȚE sf. pl. 📰 Lucrări tipografice mărunte, cu oare-cari greutăți la cules, fiind nevoie de litere variate și de unele ornamente [germ. Akzidenz].

ACCIDENȚE s. f. pl. Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. – Din germ. Akzidenz.

ACCIDENȚE s. f. pl. (Și în expr. lucrări de accidențe) Lucrări tipografice mărunte, variate, ornamentale. Lucrări de accidențe sînt: cărțile de vizită, invitațiile de nuntă etc.

ACCIDENȚE s. f. pl. Lucrări tipografice variate cu un specific propriu (afișe, programe, cărți de vizită etc.). – După germ. Akzidenzen.

ACCIDENȚE s.f.pl. Lucrări tipografice mărunte și variate (afișe, programe etc.). [< germ. Akzidenz].

ACCIDENȚE s. f. pl. lucrări tipografice mărunte și variate (afișe, invitații, programe etc.). (< germ. Akzidenzen)

ACCIDENȚE f. pl. Lucrări tipografice care folosesc o bogată varietate de litere și de ornamente. /<germ. Akzidenz

*accidentéz v. tr. (d. accident; fr. accidenter). Fac accidente (adîncăturĭ saŭ rîdicăturĭ): a accidenta un teren. Muz. Pun dieze, bemoluri, becare. Fig. Variez: a-ți accidenta stilu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

accidenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. accidentez, 3 accidentează; conj. prez. 1 sg. să accidentez, 3 să accidenteze

accidenta (a ~) vb., ind. prez. 3 accidentează

accidenta vb., ind. prez. 1 sg. accidentez, 3 sg. și pl. accidentează

accidență s. f., g.-d. art. accidenței; pl. accidențe

accidență s. f., g.-d. art. accidenței; pl. accidențe

accidențe s. f. pl.

Intrare: accidenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • accidenta
  • accidentare
  • accidentat
  • accidentatu‑
  • accidentând
  • accidentându‑
 singular plural
  • accidentează
  • accidentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • accidentez
 (să)
  • accidentez
  • accidentam
  • accidentai
  • accidentasem
a II-a (tu)
  • accidentezi
 (să)
  • accidentezi
  • accidentai
  • accidentași
  • accidentaseși
a III-a (el, ea)
  • accidentează
 (să)
  • accidenteze
  • accidenta
  • accidentă
  • accidentase
plural I (noi)
  • accidentăm
 (să)
  • accidentăm
  • accidentam
  • accidentarăm
  • accidentaserăm
  • accidentasem
a II-a (voi)
  • accidentați
 (să)
  • accidentați
  • accidentați
  • accidentarăți
  • accidentaserăți
  • accidentaseți
a III-a (ei, ele)
  • accidentează
 (să)
  • accidenteze
  • accidentau
  • accidentară
  • accidentaseră
Intrare: accidență
accidență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • accidență
  • accidența
plural
  • accidențe
  • accidențele
genitiv-dativ singular
  • accidențe
  • accidenței
plural
  • accidențe
  • accidențelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

accidenta, accidentezverb

  • 1. A (se) răni într-un accident. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • diferențiere A fi implicat într-un (sau a provoca un) accident. MDA2
etimologie:

accidență, accidențesubstantiv feminin

  • 1. Lucrare tipografică de tip special care folosește în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    • format_quote Lucrări de accidențe sunt: cărțile de vizită, invitațiile de nuntă etc. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.