2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

a accépe vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. accép


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ACCÉPE, accép, vb. III. (Înv.) Tranz. A accepta.

Intrare: accepere
accepere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • accepere
  • acceperea
plural
  • acceperi
  • acceperile
genitiv-dativ singular
  • acceperi
  • acceperii
plural
  • acceperi
  • acceperilor
vocativ singular
plural
Intrare: accepe
verb (V602)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • accepe
  • accepere
  • acceput
  • acceputu‑
  • accepând
  • accepându‑
singular plural
  • accepe
  • accepeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • accep
(să)
  • accep
  • accepeam
  • accepui
  • accepusem
a II-a (tu)
  • accepi
(să)
  • accepi
  • accepeai
  • accepuși
  • accepuseși
a III-a (el, ea)
  • accepe
(să)
  • accea
  • accepea
  • accepu
  • accepuse
plural I (noi)
  • accepem
(să)
  • accepem
  • accepeam
  • accepurăm
  • accepuserăm
  • accepusem
a II-a (voi)
  • accepeți
(să)
  • accepeți
  • accepeați
  • accepurăți
  • accepuserăți
  • accepuseți
a III-a (ei, ele)
  • accep
(să)
  • accea
  • accepeau
  • accepu
  • accepuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)