7 definiții pentru acaustobiolit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acaustobiolit sn [At: DEX2 / P: ~ca-us-to-bi-o~ / Pl: ~e / E: fr acaustobiolite] (Glg) Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă.

ACAUSTOBIOLÍT, acaustobiolite, s. n. Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă. [Pr.: -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. acaustobiolite.

ACAUSTOBIOLÍT, acaustobiolite, s. n. Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă. [Pr.: -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. acaustobiolite.

ACAUSTOBIOLÍT s.n. Rocă sedimentară de origine organică, având proprietatea de a nu arde. [< fr. acaustobiolite, cf. gr. a – fără, kaustos – combustibil, bios – viață, lithos – piatră].

ACAUSTOBIOLÍT s. n. rocă sedimentară organogenă care nu arde. (< fr. acaustobiolite)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acaustobiolít (-ca-us-, -bi-o-) s. n., pl. acaustobiolíte

acaustobiolít s. n. (sil. -ca-us-, -bi-o-), pl. acaustobiolíte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ACAUSTO- „care nu arde, necombustibil”. ◊ gr. akaustos „care nu arde” > fr. acausto- > rom. acausto-.~biolit (v. bio-, v. -lit1), s. n., rocă sedimentară necombustibilă, de origine organică.

Intrare: acaustobiolit
acaustobiolit substantiv neutru
  • silabație: a-ca-us-to-bi-o-lit
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acaustobiolit
  • acaustobiolitul
  • acaustobiolitu‑
plural
  • acaustobiolite
  • acaustobiolitele
genitiv-dativ singular
  • acaustobiolit
  • acaustobiolitului
plural
  • acaustobiolite
  • acaustobiolitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acaustobiolit

  • 1. Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: