acant sm vz acantă

acantă sf [At: CADE / V: acant sm / Pl: (sf) ~te, (sm) ~nți / E: fr acanthe, lat acanthus] 1 Nume dat mai multor plante erbacee decorative din familia acantaceelor, cu frunze mari și, adesea, cu spini. 2-3 Ornament arhitectonic sculptat sau pictat care imită frunza acantei (1).

*ACANT sbst. *ACANTĂ (pl.-te) sf. 1 🌿 Gen de plante din care singura speță cultivată pe la noi (Acanthus longifolius) e numită de popor „talpa-ursului” ¶ 2 💒 Ornament care imită frunza acestei plante (🖼 13) [fr. < lat.].

ACANTĂ, acante, s. f. 1. (Bot.) Talpa-ursului. 2. Ornament arhitectonic pe capitelurile clădirilor construite în stil corintic, care imită frunzele acestei plante.

ACANTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative ale căror frunze și rădăcini sînt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic care imită frunzele acestei plante. – Fr. acanthe (lat. lit. acanthus).

ACANT s.m. v. acantă.

ACANTĂ s.f. 1. Plantă ierboasă cu frunze mari și cu flori albe sau trandafirii, grupate în formă de spic; talpa-ursului. 2. Ornament care imită frunza acestei plante, folosit la decorarea capitelului corintic și compozit. 3. Apofiza spinoasă a vertebrelor. [Var. acant s.m. / < fr. acanthe, cf. lat. acanthus < gr. akantha – spin].

ACANTĂ s. f. 1. plantă erbacee decorativă, cu frunze mari, penate, grupate în formă de spic. 2. motiv decorativ, care stilizează frunza acestei plante. 3. apofiza spinoasă a vertebrelor. (< fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)

ACANTĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă cu frunze mari și cu flori albe sau roz grupate în formă de spic; talpa-ursului. /<fr. acanthe, lat. acanthus

acant m. 1. plantă spinoasă, numită obișnuit pălămidă sau brânca ursului, însemnată prin frumusețea frunzelor sale; 2. Arh. podoabă care imitează frunzele acelei plante.

*acánt m. (vgr. ákanthos d. aké vîrf, și ánthos floare). Un fel de scai meridional (acanthus mollis) cu frunze frumoase, care aŭ fost imitate ca ornament la capitelele columnelor corintiene: frunză de acant. Un copac ghimpos din Egipt numit și acacie, considerat și azi drept mimosa nilótica.

acantă s. f., g.-d. art. acantei; pl. acante

acantă s. f., g.-d. art. acantei; pl. acante

acantă s. f., pl. acante

ACANTĂ s. (BOT.; Acanthus longifolius) (pop.) talpa-ursului.

ACANTĂ s. (BOT.; Acanthus longifolius) (pop.) talpa-ursului.

ACANTI- „spin, ghimpe”. ◊ L. acanthus „acant, plantă spinoasă” > fr. acanthi-, engl. id. > rom. acanti-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă spini; ~flor (v. -flor), adj., cu flori țepoase; ~form (v. -form), adj., cu aspect de ghimpe.