2 definiții pentru acățătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACĂȚĂTURĂ, AGĂȚĂTURĂ (pl. -turi) sf. Ruptură, sfîșietură făcută de un cuiu sau de un vîrf ascuțit de care s’a acățat un lucru.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: acățătură
acățătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||