2 intrări

O definiție

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

abuli, abulesc v. t. (țig.) a aduce

Intrare: abulit
abulit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abulit
  • abulitul
  • abulitu‑
  • abuli
  • abulita
plural
  • abuliți
  • abuliții
  • abulite
  • abulitele
genitiv-dativ singular
  • abulit
  • abulitului
  • abulite
  • abulitei
plural
  • abuliți
  • abuliților
  • abulite
  • abulitelor
vocativ singular
plural
Intrare: abuli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abuli
  • abulire
  • abulit
  • abulitu‑
  • abulind
  • abulindu‑
singular plural
  • abulește
  • abuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abulesc
(să)
  • abulesc
  • abuleam
  • abulii
  • abulisem
a II-a (tu)
  • abulești
(să)
  • abulești
  • abuleai
  • abuliși
  • abuliseși
a III-a (el, ea)
  • abulește
(să)
  • abulească
  • abulea
  • abuli
  • abulise
plural I (noi)
  • abulim
(să)
  • abulim
  • abuleam
  • abulirăm
  • abuliserăm
  • abulisem
a II-a (voi)
  • abuliți
(să)
  • abuliți
  • abuleați
  • abulirăți
  • abuliserăți
  • abuliseți
a III-a (ei, ele)
  • abulesc
(să)
  • abulească
  • abuleau
  • abuli
  • abuliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)