O definiție pentru ablucrare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ablucráre s.f. Împlinire. Ablucrarea și lepădarea lipselor în formele dialectelor (EMIN.). • pl. -ări. /ab- + lucrare, după germ. abarbeiten „a (se) uza (prin folosire îndelungată)”.

Intrare: ablucrare
ablucrare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ablucrare
  • ablucrarea
plural
  • ablucrări
  • ablucrările
genitiv-dativ singular
  • ablucrări
  • ablucrării
plural
  • ablucrări
  • ablucrărilor
vocativ singular
plural