2 intrări
40 de definiții
din care- explicative (21)
- morfologice (8)
- relaționale (10)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AȘEZARE, așezări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) așeza și rezultatul ei. 2. Loc unde se află (stabilit) cineva sau ceva. ♦ Grup de locuințe, de construcții care alcătuiesc un mediu de viață umană. 3. (Rar) Mod de organizare (socială). – V. așeza.
AȘEZARE, așezări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) așeza și rezultatul ei. 2. Loc unde se află (stabilit) cineva sau ceva. ♦ Grup de locuințe, de construcții care alcătuiesc un mediu de viață umană. 3. (Rar) Mod de organizare (socială). – V. așeza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
așezare sf [At: CORESI, ap. GCR I, *10/23 / V: (reg) așăz~, (Mol) așa(d)z~ / Pl: ~zări[1] / E: așeza] 1 Punere a ceva sau a cuiva într-un anumit loc Si: (rar) așezat1 (1), (Înv) așezământ (3). 2 Organizare a faptelor, a unei situații care are ca rezultat o ordine, o stabilitate Si: orânduială, ordine, rânduială, (înv) tocmire Vz: neorânduială, (înv) neașezare, netocmeală, netocmire. 3 (Înv) Aplanare a unui conflict. 4 (Înv) Stabilitate Cf așeza (55). 5 (Înv) Instituirea unei acțiuni cu valoare preventivă, reglementară. 6 (Înv) Învestitură a unui domn Cf așeza (32-33). 7 (Înv) învestitură a unui ierarh Cf așeza (35-36). 8 (Înv) Repartiție a impozitelor Si: (înv) așezământ (14), așezământar, cislă, cisluire. 9 (Înv; îe) A nu avea ~ Astâmpăr. 10 (Înv) Odihnă Cf așeza (16). 11 (Pop) Înfățișare liniștită. 12 (Înv; d. domnitorii Țărilor Române; îe) A-i face ~ A avea din partea sultanului dreptul de a sta pe tron până la moarte Cf așeza (32-33). 13 (Jur; înv) Contract. 14 (Înv; pex) Învoială Cf așeza (63). 15 (Reg) învoială prin care țăranii închiriau de la un moșier fânețe și pășuni și plăteau printr-o cantitate de lemne. 16 (Reg) Cantitate de lemne date moșierului în urma așezării (16). 17 (Pop) înțelegere a părinților fetei și băiatului asupra zestrei pe care o vor da la căsătorie Cf așeza (68). 18 (Înv) Dispoziție a ocârmuirii Si: (înv) așezământ (22) Cf așeza (55). 19 (Înv) Locuință Cf așeza (26-27). 20 (Șîs ~ omenească) Localitate, (înv) așezământ (7) Vz: siliște. 21 (Pop) Târlă. 22 (Înv) Post de strajă. 23 (Înv) Așezământ (28) cultural. 24 (Rar) Mod de organizare socială. 25 (Agr; înv) Poziție a unui teren de cultivat față de lumina soarelui. 26 Poziția unui obiect (față de un reper). corectat(ă)
- ~zări → ~zări — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȘEZARE sf 1 Faptul de a (se) așeza ¶ 2 Loc unde se așază, se stabilește cineva: sosim în Bumbești, ~ de moșneni muncitori și cu dare de mînă (VLAH.) ¶ 3 Liniște, astîmpăr: Și n’am cină cu ~ Nici odihnă la mîncare (HASD.) ¶ 4 ⚖️ ‡Hotărîre ¶ 5 Punerea la cale, învoiala făcută între părinții fetei și ai flăcăului în vederea căsătoriei, înțelegere asupra zestrei, etc.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AȘEZARE, așezări, s. f. I. Acțiunea de a (s e) așeza și rezultatul ei. 1. Punere a cuiva sau a unui lucru într-un loc anumit. Așezarea elevilor în bănci. ▭ Un stol de rațe rătăcea pe sus prin lumină, căutînd loc de așezare. SADOVEANU, O. VI 185. ♦ Punere în ordine, aranjare, orînduire. Așezarea cărților în bibliotecă s-a făcut după cuprinsul lor. ◊ (Învechit și arhaizant; cu determinarea «în scaun») Întronare. M-am întors, ca să fiu de față la așezarea în scaun a măriei-tale! SADOVEANU, O. VII 68. 2. Situație. Așezarea geografică a unei țări. 3. Fixare (a impozitelor). Îngrădirea chiaburimii se realizează prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș împotriva chiaburului, printr-o politică de clasă în așezarea impozitelor și la colectări, iar pe de altă parte prin dezvoltarea și întărirea cooperației, prin întovărășiri ale țăranilor muncitori în vederea lucrării în comun a pămîntului cu mijloace mecanizate. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 452. 4. (Neobișnuit) Instituire. De la așezarea carantinelor... [țara] a fost ferită de grozăviile acelei cumplite epidemii. ALECSANDRI, P. P. 36. II. 1. Loc unde s-a așezat sau s-a stabilit cineva;, locuință, casă. Din pămîntul verde vor țîșni vîrfurile așezărilor. CAMILAR, T. 136. În una din așezările primitive ale deltei cunoscuse un simpatic medic rus. SADOVEANU, N. F. 52. Băștinașii erau deprinși din veacuri să nu aibă așezare trainică, deoarece valurile și vînturile băteau necontenit asupra acestor hotare. SADOVEANU, F. J. 458. Întîmplarea mă scoase mai la limpeziș și norocul mă făcu să dau peste o așezare omenească. HOGAȘ, M. N. 76. Și pînă astăzi un deal în partea despre Plotunul, unde era mai de mult așezarea lui Ciubuc, se cheamă «Dealul-Omului». CREANGĂ, A. 20. ♦ (De obicei determinat de adjective ca «omenească», «muncitorească» etc.) Localitate (sat, oraș). În toate orașele, așezările muncitorești și centrele raionale din ținut, au avut loc adunări orășenești, raionale și de profesii ale intelectualilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2576. La Brustureni, așezarea bărbatu-său, ea găsi o bibliotecă aleasă. NEGRUZZI, S. I 109. ◊ Construcție. Biserica, cu frumoasele așezări de piatră din ograda ei... se află- pre un dîmb. I. IONESCU, P. 445. 2. Orînduire (socială). Sosesc de acolo [din Uniunea Sovietică] oameni de-ai noștri, care au văzut cu ochii lor așezarea nouă răsăriteană. SADOVEANU, M. C. 177. Mă făcuse să înțeleg că așezarea noastră socială și politică – era alcătuită din «simple firme fără conținut», cu o birocrație coruptă, cu moșierime feudală. SADOVEANU, N. F. 134. III. (Popular) Odihnă, astîmpăr, liniște, pace. N-am cină cu așezare, Nici odihnă la mîncare. La HEM.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȘEZARE, așezări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) așeza și rezultatul ei. ♦ Situație (în spațiu). Așezarea geografică a unei țări. 2. Loc unde s-a așezat sau s-a stabilit cineva; locuință, casă. ♦ Grup de locuințe, de construcții care alcătuiesc un mediu de viață umană. ♦ (Rar) Construcție. 3. Orînduire (socială).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AȘEZARE ~ări f. 1) v. A AȘEZA și A SE AȘEZA. 2) Loc unde s-a stabilit o comunitate umană; grup de locuințe; localitate. ~ omenească. /v. a (se) așeza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
așezare f. fapta de a (se) așeza și rezultatul ei; 1. reședință, așezământ; 2. fig. atitudine: se vedea după port și așezare că alta nu putea fi decât Înțelepciunea ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AȘEZA, așez, vb. I. I. 1. Refl. și tranz. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a ședea sau a face să șadă. ◊ Expr. (Refl.) A se așeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. A se așeza la lucru = a începe să facă o treabă. ♦ Refl. A poposi. ♦ Refl. (Despre păsări sau insecte) A se lăsa din zbor pe ceva pentru a se odihni. ♦ Refl. A se așterne formând un strat. ♦ Refl. (Despre lichide în fermentație) A se limpezi. ♦ Refl. Fig. A se potoli, a se liniști. 2. Refl. A se stabili într-o localitate, într-un loc. II. 1. Tranz. și refl. A (se) pune într-o anumită ordine; a (se) rândui, a (se) aranja. 2. Intranz. (Pop.) A pune la cale; a proiecta, a plănui. III. Tranz. 1. (Rar) A înfățișa un fapt într-o anumită lumină. 2. (Înv.) A dispune, a decreta, a hotărî; a institui, a statornici, a fixa. IV. Tranz. A procura cuiva o situație mai bună; a căpătui. ♦ A instala pe cineva într-o funcție. – Lat. *assediare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AȘEZA, așez, vb. I. I. 1. Refl. și tranz. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a ședea sau a face să șadă. ◊ Expr. (Refl.) A se așeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. A se așeza la lucru = a începe să facă o treabă. ♦ Refl. A poposi. ♦ Refl. (Despre păsări sau insecte) A se lăsa din zbor pe ceva pentru a se odihni. ♦ Refl. A se așterne formând un strat. ♦ Refl. (Despre lichide în fermentație) A se limpezi. ♦ Refl. Fig. A se potoli, a se liniști. 2. Refl. A se stabili într-o localitate, într-un loc. II. 1. Tranz. și refl. A (se) pune într-o anumită ordine; a (se) rândui, a (se) aranja. 2. Intranz. (Pop.) A pune la cale; a proiecta, a plănui. III. Tranz. 1. (Rar) A înfățișa un fapt într-o anumită lumină. 2. (Înv.) A dispune, a decreta, a hotărî; a institui, a statornici, a fixa. IV. Tranz. A procura cuiva o situație mai bună; a căpătui. ♦ A instala pe cineva într-o funcție. – Lat. *assediare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
așa(d)za v vz așeza
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
așa(d)zare sf vz așezare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
așăza v vz așeza
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
așăzare sf vz așezare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
așeza v [At: URECHE, L. I, 118/16 / Pzi: așez, așază / V: (reg) așăza, (Mol) așa(d)za / E: ml *assdiare[1]] 1-2 vtr A (se) pune pe ceva pentru a ședea sau a face să șadă. 3-4 vtr (Îe) A (se) ~ în pat A (se) întinde în pat. 5-6 vtr (Îae) A (se) culca. 7 vr A se lungi pe jos. 8 vr A poposi. 9 vr (D. păsări sau insecte) A se lăsa din zbor pe ceva. 10 vr A se așterne. 11 vr (D. substanțele solide din lichide) A se depune. 12 vr (D. lichide în fermentație) A se limpezi. 13-14 vrt A (se) instala într-o anumită poziție, într-o anumită ordine. 15 vr A se astâmpăra. 16 vr A se liniști după o agitație, o alergătură, un zbucium etc. 17 vr (Fig; înv; d. dureri, pasiuni) A se liniști. 18 vr (D. vânt) A slăbi din intensitate sau a înceta să mai bată. 19 vt (Îvr) A înfățișa pe cineva sau ceva într-o anumită lumină. 20 vr (Fig; îe) A se ~ pe (sau la) ceva A începe să facă ceva cu multă sârguință Si: a se așterne pe ceva. 21 vr (Îe) A se ~ la lucru A începe lucrul cu mult zel. 22 vt (Pop; îe) A ~ oile pe lapte A începe mulsul. 23 vt (Pop; îe) A ~ oile pe brânză A începe să facă brânza. 24 vr (D. anotimpuri sau fenomene meteorologice; construit cu prepoziția „de”) A începe să se manifeste. 25 vr (Înv; îe) A se ~ pe cuvântul cuiva A se bizui. 26-27 vtr (Complinit, înv, de „cu locul”, „cu șederea”) A (se) stabili cu locuința într-o localitate, într-un anumit loc Si: a (se) instala, (înv) a (se) sălășlui. 28 vt (Înv; îe) A ~ un loc (cu oști) A pune garnizoană. 29-30 vtr (Complinit și de „la casa lui”) A(-și) întemeia o gospodărie. 31 vt A aranja (pe cineva) într-o situație mai bună Si: (pop) a chivernisi, a căpătui, a rostui. 32-33 vrt (Înv; șîs) A (se) ~ domn, a (se) ~ în domnie, a (se) ~ pe scaun A (se) instala la domnie. 34 vi (Îvr) A guverna. 35-36 vrt (C. este funcția) A (se) instala într-o funcție. 37 vt (Trs; gmț; îe) A-l (sau a o) ~ A-i veni de hac. 38 vt (Înv; îe) A ~ la stăpân A da la stăpân. 39 vt (D. obiecte) A pune ceva la locul potrivit pentru a sta bine, în siguranță, în ordine etc. Si: a aranja, a rândui. 40 vt (Fig) A organiza (bine) ceva. 41 vt (Îe) A ~ la loc A pune pe locul de unde a fost luat. 42 vt (D. bani) A înapoia suma pe care a luat-o. 43 vt A amplasa. 44 vt (D. părți ale trupului omenesc, mai ales despre membre; cu sau fără complinirea „la loc”) A trata punând la loc Si: (pop) trage. 45 vt (Înv; îe) A ~ cuvântul A se înțelege într-un anumit fel. 46 vt (Înv; fig; d. o țară, un popor; îe) A ~ sub... A pune sub dominația cuiva. 47-48 vtr (Înv; d. un fapt istoric etc.) A descrie dintr-un anumit punct de vedere. 49-50 vtr (Înv) A ~ pace sau a se ~ pace cu cineva A încheia pace. 51 vt (Înv; îe) A-și ~ scaunul A-și stabili reședința domnească. 52 vt (Fig; înv) A înființa. 53 vt (Fig; înv; d. construcții) A zidi. 54 vt (Înv; d. impozite, legi, obiceiuri etc.) A institui Vz așezământ (14), așezământar. 55 vt (Înv; fig) A decreta. 56 vt (Îe) A ~ masa A pregăti masa și cele necesare mâncării. 57-58 vtr (Adesea reflexivul are sens pasiv; înv) A repartiza dregătoriile, boieriile, impozitele etc. Si: (înv) a cislui. 59-60 vtr (Fam) A(-și) pune în bună rânduială ceva. 61-62 vtr (Adesea reflexivul are sens pasiv; cu un substantiv abstract) A rezolva temeinic o situație dificilă. 63 vrr[2] (Înv; d. oameni) A cădea la învoială cu cineva. 64 vr (Urmat de un verb la conjunctiv) A începe o acțiune cu care este de acord, pe care o vrea să o facă. 65 vt (Înv; îe) A ~ cu cineva (ceva) A se înțelege cu cineva asupra unui lucru. 66 vr (Îe; pop) A se ~ cu cineva pentru ceva A discuta împreună cu altcineva și a fixa de comun acord ceva. 67 vt (Înv; îe) A ~ logodna A fixa logodna. 68 vr (Pop; d. viitorii socri) A se înțelege în privința zestrei. corectat(ă)
- Etimonul corect ortografiat este *assediare — Ladislau Strifler
- vrc → vrr — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȘEZA (așez) I. vb. tr. 1 A pune pe cineva să șază într’un loc: așază copilul pe scaun ¶ 2 A pune ceva într’un loc, a instala: lîngă tulpina acelui arbore, așezasem sufrageria (I.-GH.) ¶ 3 A pune în rînduială, într’un anumit șir: așază cărțile de pe birou ¶ 4 A potrivi bine, a aranja: așază-ți cravata ¶ 5 A pune pe cineva să stea într’un loc, a-l stabili undeva pentru mai mult timp: Traian... mulțime de norod au așezat într’aceste țări (M.-COST.) ¶ 6 ~ domn, ~ pe scaun(ul domnesc), ‡~ la scaun, ‡~ la domnie, a pune pe tron, a face domn ¶ 7 A căpătui: trebue să fie mulțumit că și-a așezat toți copiii ¶ 8 A orîndui, a pune pe cineva într’un loc pentru o anumită slujbă: tocmit-au și altă biserică și au așezat preoți pentru vecinica pomenire a lor (MUST.) ¶ 9 ‡A întocmi, a rîndui. a stabili (o lege, o măsură administrativă, etc.): au așezat să fie patru cîverturi într’un an (NEC.) ‡~ dajdie, a pune o dajdie, o dare ¶ 10 ‡A cădea la învoială, a hotărî, a conveni: au așezat să-l pue pre dînsul Leșii craiu (NEC.) ¶ 11 ‡~ supt, a supune: Leșii au așezat Moldova supt birul tuturor (M.-COST.) ¶ 12 ‡~ lucrul sau lucrurile, a îndrepta o situație, a împăca lucrurile, a înlătura o piedică; ‡~ trebile, a pune la cale ¶ 13 †~ logodnă, nuntă, a pune la cale o logodnă, o nuntă, a face pregătirile necesare pentru aceasta: văzînd împăratul că sînt toate în rînduiala cea mai mare, au așezat nunta (SB.); de aci ~, cu înțelesul de a (se) logodi (întrebuințat în Muntenia) ¶ 14 ‡~ (legături de) pace, a face pace, a încheia un tractat de pace ¶ 15 ‡A potoli: au așezat toate zurbalele (NEC.) ¶ 16 ‡A liniști, a readuce pacea, ordinea într’o țară, etc.: Ștefan-Vodă... nu cercă să așeze țara, ce de războaie se găti (GR.-UR.) ¶ 17 ‡A împăca: avea nădejde Despot-Vodă în socru-său că-l va ~ cu Laschi (M.-COST.). II. vb. refl. 1 A lua loc, a se pune să șază pe ceva: m’am așezat pe o bancă ¶ 2 A se pune într’o anumită ordine, a se înșira: ne așezam în două rînduri și deschideam calea (CRG.) ¶ 3 A se stabili într’un loc: sau așezat mulți străini la noi în țară ¶ 4 A se ~ în scaun, ‡la scaun, ‡la domnie, a se pune pe tron, a se face domn ¶ 5 familiar A se ~ pe mîncare, pe somn, etc., a se pune în toată voia, fără grijă, să mănînce, să doarmă, etc.: ș’am să mă așez, măi vere, Pe mîncare și pe bere (ALECS.); mă așezasem pe somn, cînd numai ce aud ciocănind la ușă (I.-GH.) ¶ 6 A se limpezi (vorb. de un lichid) prin depunerea corpurilor străine din el: pune puțină piatră-acră în apă și las’o să se așeze ¶ 7 A se lăsa în jos, a se îndesa (vorb. de o grămadă de pămînt, de ceva afînat, etc.): a plouat mult și s’a așezat pămîntul pe unde au fost gropi ¶ 8 A se potoli, a se astîmpăra: Ungurii s’au așezat și n’au mai făcut pricină (GR.-N.) ¶ 9 A se liniști, a se cuminți: era de tot svăpăiat mai ’nainte, dar acum s’a mai așezat ¶ 10 ‡A se înțelege cu cineva asupra unui lucru, a cădea la învoială, a se împăca: numai cu Franțuzii, Nemții nu s’au putut ~ (NEC.) ¶ 11 ‡~ pe cuvîntul cuiva, a pune temeiu pe vorba cuiva, a se bizui pe cineva [lat. *assediare < sedes].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AȘEZAT I. adj. 1 p. AȘEZA ¶¶ contr. NEAȘEZAT ¶ 2 ~ la minte, cu minte sănătoasă, cu judecată: bunicul era ~ la mintea lui (CRG.) ¶ 3 Cuminte, de treabă, cu purtări bune, astîmpărat: e mic, numai de opt ani, și ~ ca un om mare (BAS.) ¶ 4 ‡Temeinic, trainic: domnind cu pace, cu domnie ~ă și cu țară întemeiată (MUST.) . II. sbst. 1 Faptul de a (se) așeza ¶ 2 Logodnă.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AȘEZA, așez, vb. I. I. 1. Refl. (Mai ales despre ființe, în special despre oameni, în opoziție cu a sta în picioare; uneori determinat prin «jos») A se pune (pe un scaun, pe o bancă etc.) pentru a ședea. Au mîngîiat ochii sprîncenați ai cățelandrului și s-au așezat pe laiță. SADOVEANU, N. F. 39. S-așază fata aproape de fîntînă Pe-o lespede de marmor. COȘBUC, P. I 52. Tăcere, băieți, st!... așezați-vă la locurile voastre. CONTEMPORANUL, IV 1. Așezat la gura sobei noaptea, pe cînd viscolește, Privesc focul, scump tovarăș, care vesel pîlpîiește. ALECSANDRI, P. A. 115. ◊ Expr. A se așeza la masă = a lua loc la masă (pentru a mînca). Așezați-vă la masă, că nu vă mușcă și nici nu cer parale! REBREANU, R. I 193. El se așază la masă, hotărît mai mult să fac-o poezie decît să-și descarce o anumită emoție. VLAHUȚĂ, O. A. II 107. Și s-așază toți la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul. EMINESCU, O. I 85. ◊ Tranz. A așezat copilul pe scaun. ♦ A se pune pe pămînt. Ei se așezară jos, la rădăcina zidului. ISPIRESCU, L. 243. Și mergeau, nu prea mergeau, Că deodată se opreau Și pe iarbă s-așezau. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. ◊ Expr. A se așeza în pat = a se culca. Maică-sa... s-au așezat în pat și începu a geme și a se văiera. SBIERA, P. 28. ♦ A poposi. Se întoarseră cu toții, merseră pînă sub dîmb; acolo se așezară tăcuți, plecați în șa, cu paloșele în mînă. SADOVEANU, O. I 154. Pe cînd oastea se așază, iată soarele apune. EMINESCU, O. I 148. ♦ (Despre păsări sau insecte zburătoare) A se lăsa din zbor pe ceva (spre a se odihni). Un roi de albine se învîrteau în zbor deasupra capului său și umblau bezmetice de colo pînă colo, neavînd loc unde să se așeze. CREANGĂ, P. 238. ◊ (Poetic) Un luceafăr se așază pe fruntea ei. ISPIRESCU, L. 38. ♦ (Despre brumă și alte precipitații atmosferice) A se depune într-un strat mai mult sau mai puțin dens, acoperind obiectele pe care se lasă. Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așază bruma peste vii – De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235. ♦ (Despre substanțe care sînt în suspensie în lichide; adesea determinat prin «la fund») A se lăsa în jos, a se depune. Cînd se limpezește vinul, drojdia se așază la fund. ◊ (Despre lichide în fermentație) A se limpezi. Vinul nou se toarnă în butoaie numai după ce s-a așezat. 2. Refl. Fig. (Rar) A se potoli, a se liniști, a se astîmpăra. Vremea s-a așezat. ▭ Acum vuietul contenește, – biruitoare, apa se așază între maluri potolită, netedă ca o oglindă. VLAHUȚĂ, O. A. II 116. 3. Refl. Fig. (Despre fenomene sau acțiuni de lungă durată) A se produce, a porni cu tot dinadinsul, cu stăruință. Nu se așază ploaie adevărată pînă la înserat. SADOVEANU, N. F. 124. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «pe» și indicînd acțiunea în discuție) Într-o noapte... mă așezasem pe somn, cînd numai ce aud ciocănind la ușă. GHICA, S. 3. Fă-mi vreo cincizeci cositori... [căci] trifoiul s-a lățit ș-am nițel fin de cosit. El degrab’că-i aducea... Și pe coasă s-așeza. ȘEZ. 11 76. ◊ Expr. A se așeza la lucru = a începe lucrul, a se apuca de treabă, a se pune pe lucru. 4. Refl. A se stabili (cu locuința) într-o localitate, a se instala într-un loc, a se statornici. Am venit să m-așez aici, la București. CARAGIALE, O. III 31. Boierașul... s-au așezat cu totul în curțile ei. SBIERA, P. 51. M-am așezat în gazdă la Pavăl Ciubotarul. CREANGĂ, A. 81. [Orașele în care] a descălecat și s-a așezat fiecare după plac și voie au un nu știu ce care place ochiului. NEGRUZZI, S. I 321. ◊ Fig. Alte rosturi se așază, alte legi stăpînesc. DEȘLIU, G. 54. Pacea se așază în țară. ARHIVA R. I 117. ◊ Tranz. După ce ne-a așezat bunicul în gazdă... la una Irinuca, apoi ne-a dus pe la profesori. CREANGĂ, A. 25. 5. Tranz. A procura cuiva o situație bună, a-l face om cu rostul lui, a căpătui. Ioana a crescut copiii și i-a așezat pe toți bine. REBREANU, R. I 150. A izbutit să-l permute aici... ca să-l poată însura și așeza. CARAGIALE, O. I 309. ◊ A instala (pe cineva) într-o funcție, într-un post; (învechit, cu determinarea «în scaun», «în domnie») A întrona. ◊ (Transilv.) A distruge, a duce la pieire, a da gata. Spusu-ți-am, Vilene, spus, Mîndrele capul ți-au pus; Spusu-ți-am, Vilene, ție, Mîndrele te-or pune bine; Spusu-ți-am, Vilene-așa: Mîndrele te-or așeza. BIBICESCU, P. P. 357. II. Tranz. (Cu privire la lucruri sau la evenimente) 1. (Însoțit uneori de un complement de mod) A potrivi cum trebuie. Mama Anghelina așezase lampa în fereastra bucătăriei. SADOVEANU, N. F. 21. Nouă piei de bivol, să le cătrănești și să le așezi bine pe mine. ISPIRESCU, L. 27. Taie un sulhari de fag... îl așază cum trebuie, pune roata la loc, înhamă iepele, iese încet-încet la drum. CREANGĂ, P. 135. ◊ (Întărit prin «la loc») Așază pielea la loc, pune el ce pune la rană și pe loc se tămăduiește. CREANGĂ, P. 177. ◊ Fig. Unde e cuconu Ioniță, cel care așeza vorba în sfat...? HOGAȘ, DR. II 110. ♦ (Mai ales în basme) A face, a dura. Împăratul îi ieși... înainte... așeză îndată un pod de aramă, se făcu un lup și se ascunse sub pod. ISPIRESCU, L. 13. 2. (Rar, cu privire la un fapt istoric) A pune, a arăta, a înfățișa (într-o anumită lumină). Datoria noastră au fost să așezăm bătălia de la Războieni în tot adevărul. ARHIVA R. I 120. 3. (Învechit și popular; urmat de o propoziție completivă directă) A dispune, a decreta, a hotărî (ca autoritate). A dat mănăstirii patru mori în Dridih (Dridu pe Ialomița) așezînd care sate au să le păzească și să le dreagă. ODOBESCU, S. I 398. ♦ (în orînduirea capitalistă și precapitalistă, cu privire la dări, impozite etc.) A institui, a statornici, a fixa. Pentru plata lefilor ostașilor... se așezase dajdie, subt numire de fumărit, ca toată casa de țăran să plătească... 80 aspri. BĂLCESCU, O. I 121. Dăjdiile erau așezate pe toți deopotrivă. BĂLCESCU, O. II 15. ♦ (Complementul indică un eveniment viilor) A stabili, a fixa. Au așezat nunta pe cutare zi. SBIERA, P. 98. III. (Predomină ideea organizării, orînduirii) 1. Tranz. A pune într-o anumită ordine, a rîndui, a aranja. Trecu în grădinița din față. Acolo, prin straturile bogate, erau așezate oale cu flori. SADOVEANU, O. IV 222. Una-i anina flori în pălărie, alta-i așeza priminelile și merindele în desage. VLAHUȚĂ, O. A. II 8. Lupul... așază cele două capete cu dinții rînjiți în ferești, de ți se părea că rîd. CREANGĂ, P. 25. Maica așază gătejele; moș Nichifor scapără și îndată ațîță amîndoi focul. CREANGĂ, P. 130. Ce faci tu acolo de azi-dimineață, ca un lăstun? – Așez fînu în podu șurii. ALECSANDRI, T. 895 ◊ Absol. Se mișca... prin cameră, dereticînd și așezînd. Deretica smuncind și așeza trîntind. SADOVEANU, N. F. 5. ◊ Refl. Se întoarseră cu toții, merseră pînă sub dîmb; acolo se așezară tăcuți, plecați în șa, cu paloșele în mînă. SADOVEANU, O. I 154. ◊ Fig. Tot mai larg peste țară înfloresc bucuriile, Tot mai trainic s-așază în istorie filele. DEȘLIU, G. 45. ♦ A aranja într-un scop anumit, a pregăti. Punea la cale tot pentru drum... poruncea și așeza lucrurile de călătorie. ISPIRESCU, L. 13. ♦ Fig. A aduna, a strînge la un loc. Badiu meu tînăr diac Șade la masă scriind Și din inimă oftînd...: Mai așază-mi gîndurile, Să-mi isprăvesc rîndurile! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 125. 2. Intranz. (Popular) A pune la cale, a proiecta, a plănui (o căsătorie sau o logodnă). Noi ce umblăm, ce căutăm, Seama-n grabă nu ne dăm. Că tînărul nostru-mpărat Pe aici a mai umblat Și cu cei bătrîni au așezat. SEVASTOS, N. 114.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȘEZA, așez, vb. I. I. 1. Refl. și tranz. A (se) pune pe un scaun, pe pămînt etc. pentru a ședea. ◊ Expr. (Refl.) A se așeza la masă = a lua loc la masă pentru a mînca. A se așeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. ♦ Refl. A poposi. Pe cînd oastea se așază, iată soarele apune (EMINESCU). ♦ Refl. (Despre păsări sau insecte zburătoare) A se lăsa din zbor pe ceva pentru a se odihni. ♦ Refl. A se depune. S-așază bruma peste vii (EMINESCU). ♦ Refl. (Despre lichide în fermentație) A se limpezi. 2. Refl. Fig. A se potoli, a se liniști. 3. Refl. Fig. A se produce cu putere, a se manifesta cu stăruință. Nu se așază ploaie adevărată pînă la înserat (SADOVEANU). ♦ Expr. A se așeza la lucru = a se apuca de treabă. 4. Refl. A se stabili într-o localitate, într-un loc. Am venit să mă așez aici, la București (CARAGIALE). 5. Tranz. A procura cuiva o situație bună; a căpătui. ♦ A instala pe cineva într-o funcție. ◊ Expr. (Înv.) A așeza (pe cineva) în scaun (sau la domnie) = a întrona (pe cineva). II. Tranz. 1. A potrivi; a face, a dura. 2. (Rar) A înfățișa un fapt istoric într-o anumită lumină. Să așezăm bătălia de la Războieni în tot adevărul (ARHIVA R). 3. (Înv.) A dispune, a decreta, a hotărî; a institui, a statornici, a fixa. III. 1. Tranz. și refl. A (se) pune într-o anumită ordine; a (se) rîndui, a (se) aranja. 2. Intranz. (Pop.) A pune la cale; a proiecta, a plănui. – Lat. *assediare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A AȘEZA așez tranz. 1) A face să se așeze. 2) A pune într-o anumită ordine; a ordona; a orândui; a dispune; a aranja. ~ cărțile pe poliță. 3) A desemna într-un post sau într-o funcție bună; a aranja. 4) fam. (persoane) A pune la punct; a aranja. 5) pop. A găti din timp; a pune la cale. ~ o petrecere. /<lat. assediare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE AȘEZA mă așez intranz. 1) A se instala (pe ceva) pentru a ședea. 2) A se pune într-o anumită ordine. 3) (despre păsări sau insecte) A se lăsa din zbor (pe ceva). 4) A se aranja cu traiul într-un loc; a se restabili; a se statornici. 5) (despre substanțe pulverulente) A se lăsa pe o suprafață, formând un strat; a se așterne; a se depune. 6) (despre lichide în fermentație) A deveni limpede. 7) A ajunge în stare de liniște; a se liniști. /<lat. assediare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
așezà v. 1. a face să șează: așează copilul pe un scaun; 2. a pune într’un loc fix, a pune în rânduială: am așezat toate lucrurile; 3. a institui, a stabili: așează acolo un sat; 4. a instala: Domnul fu așezat în scaun; 5. a se lăsa în jos: bătrânul s’așează într’un colț; 6. a se limpezi (de vin); 7. a se potoli, a se astâmpăra (și fig.). [Lat. *ASSEDIARE din SEDERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
așéz, a -á v. tr. (lat. ad-sĕdiare, d. sedium, scaun, sediŭ, d. sĕdére, a ședea. – El așează, să așeze. V. asediŭ). Pun cu rînduĭală: a așeza copiiĭ la masă, lucrurile în dulap. Întemeĭez: a așeza un sat. Instalez: a așeza pe cineva în funcțiune, pe tron. V. refl. Mă pun cu rînduĭală (indiferent dacă în picĭoare saŭ șezînd pe scaun): s’a așezat la dreapta luĭ. (Cînd e vorba de masă, de a ocupa loc la masă, nu se zice corect românește de cît a se pune la masă și nicĭ de cum a se așeza la masă, cum pretind uniĭ semidocțĭ de răŭ gust). Mă stabilesc: a te așeza într’un oraș. Mă depun: drojdia s’a așezat. Fig. Mă potolesc: gurile s’aŭ așezat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
așezare s. f., g.-d. art. așezării; pl. așezări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
așezare s. f., g.-d. art. așezării; pl. așezări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
așezare s. f., g.-d. art. așezării; pl. așezări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!așeza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. așez, 3 așază/așează; conj. prez. 1 sg. să așez, 3 să așeze; imper. 2 sg. afirm. așază/așează
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
așeza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. așez, 3 așază, 1 pl. așezăm; conj. prez. 3 să așeze; ger. așezând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
așeza vb., ind. prez. 1 sg. așez, 3 sg. și pl. așază, 1 pl. așezăm; conj. prez. 3 sg. și pl. așeze; ger. așezând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
așeza (ind. prez. 1 sg. așez, 3 sg. și pl. așază)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
așez, -șază 3, -șeze 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AȘEZARE s. v. astâmpăr, așezământ, calm, fundație, liniște, odihnă, pace, repaus, tihnă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AȘEZARE s. 1. instalare, plasare. (~ lui într-un fotoliu.) 2. v. așternere. 3. v. stabilire. 4. v. amplasare. 5. v. aranjare. 6. v. alcătuire. 7. (concr.) amplasament, amplasare, loc, poziție, (rar) situare, situație, (înv.) așezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Prin ~ e o localitate pitorească.) 8. (concr.) aglomerație, localitate, (înv.) politie. (O ~ umană.) 9. (concr.) adăpost, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, (reg.) sălașnă, (Transilv., Ban. și Bucov.) cortel, (înv.) locaș, mutare, mutat, odaie, sat, sălășluință, sălășluire, ședere, șezământ, șezut, (fig.) bârlog, cuib, culcuș. (Unde își are ~?) 10. (concr.) sălaș, șatră. (~ de țigani.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AȘEZARE s. 1. instalare, plasare. (~ lui într-un fotoliu.) 2. așternere, întindere, punere. (~ feței de masă.) 3. fixare, instalare, oprire, stabilire, statornicire. (~ lor în regiunile de deal.) 4. amplasare, fixare, plasare, situare, stabilire. (~ noului obiectiv într-un loc adecvat.) 5. aranjare, clasare, clasificare, distribuire, împărțire, ordonare, repartizare, rînduială, rînduire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 6. alcătuire, aranjament, dispunere, distribuție. întocmire, rînduială, structură. (O anumită ~ a lucrurilor.) 7. loc, poziție, (rar) situare, situație, (înv.) așezămînt, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Prin ~ e o localitate pitorească.) 8. aglomerație, localitate, (înv.) politie. (O ~ umană.) 9. adăpost, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, (reg.) sălașnă, (Transilv., Ban. și Bucov.) cortel, (înv.) locaș, mutare, mutîat, odaie, sat, sălășluință, sălășluire, ședere, șezămînt, șezut, (fig.) bîrlog, cuib, culcuș. (Unde își are ~?) 10. sălaș, șatră. (~ de țigani.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
așezare s. v. ASTÎMPĂR. AȘEZĂMÎNT. CALM. FUNDAȚIE. LINIȘTE. ODIHNĂ. PACE. REPAUS. TIHNĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AȘEZA vb. v. astâmpăra, baza, bizui, calma, coloniza, conta, domoli, fixa, fundamenta, hotărî, institui, intenționa, împăca, încheia, încrede, înființa, întemeia, întocmi, limpezi, liniști, orândui, plănui, potoli, proiecta, rândui, sprijini, stabili, statornici, tempera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AȘEZA vb. 1. a sta, a ședea, (pop.) a se pune. (Te rog să te ~ pe scaun.) 2. v. culca. 3. a poposi. (Călătorul s-a ~ la umbra unui copac.) 4. a lua, a pune. (L-a ~ pe genunchi.) 5. a pune, (reg.) a alipui. (~ cana pe masă.) 6. v. stabili. 7. v. posta. 8. v. amplasa. 9. v. depune. 10. v. cădea. 11. v. aranja. 12. v. așterne. 13. v. pune. 14. v. potrivi. 15. v. aranja. 16. (pop. și fam.) a (se) căpătui, a (se) rostui. (S-a ~ și el la casa lui.) 17. (fam. fig.) a se așterne, a se pune. (Se ~ pe carte, pe învățătură.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
așeza vb. v. ASTÎMPĂRA. BAZA. BIZUI. CALMA. COLONIZA. CONTA. DOMOLI. FIXA. FUNDAMENTA. HOTĂRÎ. INSTITUI. INTENȚIONA. ÎMPĂCA. ÎNCHEIA. ÎNCREDE. ÎNFIINȚA. ÎNTEMEIA. ÎNTOCMI. LIMPEZI. LINIȘTI. ORÎNDUI. PLĂNUI. POTOLI. PROIECTA. RÎNDUI. SPRIJINI. STABILI. STATORNICI. TEMPERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AȘEZA vb. 1. a sta, a ședea, (pop.) a se pune. (~ jos!) 2. a (se) așterne, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune. (Se ~ iar la pămînt.) 3. a poposi. (Călătorul s-a ~ la umbra unui copac.) 4. a lua, a pune. (L-a ~ pe genunchi.) 5. a pune, (reg.) a alipui. (~ cana pe masă.) 6. a se fixa, a se instala, a se opri, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se sălășlui, (înv. și reg.) a se sălășui, (înv.) a se sădi, a se stăvi. (S-au ~ în acele cîmpii mănoase.) 7. a (se) fixa, a (se) instala, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ în fața ușii.) 8. a (se) amplasa, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) situa, a (se) stabili. (A ~ uzina în apropiere de...) 9. a se așterne, a se depune, a se pune. (S-a ~ mult praf pe...) 10. a se așterne, a cădea, a se depune, a se lăsa, a pica. (S-a ~ bruma.) 11. a aranja, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orîndui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rîndui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 12. a așterne, a întinde, a pune. (~ fața de masă.) 13. a aranja, a așterne, a pregăti, a pune. (~ masa.) 14. a(-și) aranja, a(-și) potrivi. (Își ~ cravata.) 15. a aranja, a îndrepta, a netezi. (Își ~ părul.) 16. (pop. și fam.) a (se) căpătui, a (se) rostui. (S-a ~ și el la gospodăria lui.) 17.* (fam. fig.) a se așterne, a se pune. (Se ~ pe carte, pe învățătură.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se așeza ≠ a se ridica
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) așeza ≠ a (se) ridica, a (se) scula
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
așeza (așez, așezat), vb. – 1. A pune într-un loc. – 2. A pune, a aranja. – 3. A stabili, a fixa. – 4. A dispune, a institui. – 5. A orîndui, a aranja, a organiza. – 6. A hotărî, a decide, a cădea la înțelegere. – 7. (refl.) A sta liniștit. – Mr. aședz, așidzare. Lat. *assĕdiāre, de la sĕdēre sau de la sĕdium (Hasdeu 1992; Tiktin; Pușcariu 142; REW 721; DAR); cf. sp. asear, și fr. asseoir < lat. assedere. Sensurile secundare coincid cu evoluția semantică a sp. asear (cf. 5) și sentar, și a fr. asseoir, assiete (des impôts), cf. 4. Cf. dubletul neol. asedia. Der. așezămînt, s. n. (instituție; locaș; situație; constituție; dispoziție; înțelegere); așezămîntar, s. m. (înv., slujbaș însărcinat cu împărțirea contribuțiilor); așezător, adj. (stabil, stabilit); așezătură, s. f. (teren jos, terasă). Din rom. provine săs. aschezîn.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT30) Surse flexiune: DOOM 2 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT27) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
așezare, așezărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) așeza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Punere a cuiva sau a unui lucru într-un loc anumit. DLRLC
- Așezarea elevilor în bănci. DLRLC
- Un stol de rațe rătăcea pe sus prin lumină, căutînd loc de așezare. SADOVEANU, O. VI 185. DLRLC
-
- Așezarea cărților în bibliotecă s-a făcut după cuprinsul lor. DLRLC
-
- 1.1.2. Cu determinarea «în scaun»: întronare. DLRLCsinonime: întronare
- M-am întors, ca să fiu de față la așezarea în scaun a măriei-tale! SADOVEANU, O. VII 68. DLRLC
-
-
- 1.2. Situație. DLRLCsinonime: situație
- Așezarea geografică a unei țări. DLRLC
-
- 1.3. Fixare (a impozitelor). DLRLCsinonime: fixare
- Îngrădirea chiaburimii se realizează prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș împotriva chiaburului, printr-o politică de clasă în așezarea impozitelor și la colectări, iar pe de altă parte prin dezvoltarea și întărirea cooperației, prin întovărășiri ale țăranilor muncitori în vederea lucrării în comun a pămîntului cu mijloace mecanizate. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 452. DLRLC
-
- 1.4. Instituire. DLRLCsinonime: instituire
- De la așezarea carantinelor... [țara] a fost ferită de grozăviile acelei cumplite epidemii. ALECSANDRI, P. P. 36. DLRLC
-
-
-
- Din pămîntul verde vor țîșni vîrfurile așezărilor. CAMILAR, T. 136. DLRLC
- În una din așezările primitive ale deltei cunoscuse un simpatic medic rus. SADOVEANU, N. F. 52. DLRLC
- Băștinașii erau deprinși din veacuri să nu aibă așezare trainică, deoarece valurile și vînturile băteau necontenit asupra acestor hotare. SADOVEANU, F. J. 458. DLRLC
- Întîmplarea mă scoase mai la limpeziș și norocul mă făcu să dau peste o așezare omenească. HOGAȘ, M. N. 76. DLRLC
- Și pînă astăzi un deal în partea despre Plotunul, unde era mai de mult așezarea lui Ciubuc, se cheamă «Dealul-Omului». CREANGĂ, A. 20. DLRLC
- 2.1. Grup de locuințe, de construcții care alcătuiesc un mediu de viață umană. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: localitate
- În toate orașele, așezările muncitorești și centrele raionale din ținut, au avut loc adunări orășenești, raionale și de profesii ale intelectualilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2576. DLRLC
- La Brustureni, așezarea bărbatu-său, ea găsi o bibliotecă aleasă. NEGRUZZI, S. I 109. DLRLC
-
- 2.2. Construcție. DLRLCsinonime: construcție
- Biserica, cu frumoasele așezări de piatră din ograda ei... se află pre un dîmb. I. IONESCU, P. 445. DLRLC
-
-
- 3. Mod de organizare (socială). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: orânduire
- Sosesc de acolo [din Uniunea Sovietică] oameni de-ai noștri, care au văzut cu ochii lor așezarea nouă răsăriteană. SADOVEANU, M. C. 177. DLRLC
- Mă făcuse să înțeleg că așezarea noastră socială și politică era alcătuită din «simple firme fără conținut», cu o birocrație coruptă, cu moșierime feudală. SADOVEANU, N. F. 134. DLRLC
-
-
- N-am cină cu așezare, Nici odihnă la mîncare. La HEM. DLRLC
-
etimologie:
- așeza DEX '98 DEX '09
așeza, așez / așeza, așezverb
- 1. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a ședea sau a face să șadă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au mîngîiat ochii sprîncenați ai cățelandrului și s-au așezat pe laiță. SADOVEANU, N. F. 39. DLRLC
- S-așază fata aproape de fîntînă Pe-o lespede de marmor. COȘBUC, P. I 52. DLRLC
- Tăcere, băieți, st!... așezați-vă la locurile voastre. CONTEMPORANUL, IV 1. DLRLC
- Așezat la gura sobei noaptea, pe cînd viscolește, Privesc focul, scump tovarăș, care vesel pîlpîiește. ALECSANDRI, P. A. 115. DLRLC
- A așezat copilul pe scaun. DLRLC
- 1.1. A se pune pe pământ. DLRLC
- Ei se așezară jos, la rădăcina zidului. ISPIRESCU, L. 243. DLRLC
- Și mergeau, nu prea mergeau, Că deodată se opreau Și pe iarbă s-așezau. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. DLRLC
-
- 1.2. Poposi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: poposi
- Se întoarseră cu toții, merseră pînă sub dîmb; acolo se așezară tăcuți, plecați în șa, cu paloșele în mînă. SADOVEANU, O. I 154. DLRLC
- Pe cînd oastea se așază, iată soarele apune. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
-
- 1.3. (Despre păsări sau insecte) A se lăsa din zbor pe ceva pentru a se odihni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un roi de albine se învîrteau în zbor deasupra capului său și umblau bezmetice de colo pînă colo, neavînd loc unde să se așeze. CREANGĂ, P. 238. DLRLC
- Un luceafăr se așază pe fruntea ei. ISPIRESCU, L. 38. DLRLC
-
- 1.4. A se așterne formând un strat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așază bruma peste vii – De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235. DLRLC
-
- 1.5. (Despre substanțe care sunt în suspensie în lichide; adesea determinat prin «la fund») A se lăsa în jos, a se depune. DLRLCsinonime: depune
- Când se limpezește vinul, drojdia se așază la fund. DLRLC
-
- 1.6. (Despre lichide în fermentație) A se limpezi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: limpezi
- Vinul nou se toarnă în butoaie numai după ce s-a așezat. DLRLC
-
-
- Vremea s-a așezat. DLRLC
- Acum vuietul contenește, – biruitoare, apa se așază între maluri potolită, netedă ca o oglindă. VLAHUȚĂ, O. A. II 116. DLRLC
-
- A se așeza la masă = a lua loc la masă (pentru a mânca). DLRLC
- Așezați-vă la masă, că nu vă mușcă și nici nu cer parale! REBREANU, R. I 193. DLRLC
- El se așază la masă, hotărît mai mult să fac-o poezie decît să-și descarce o anumită emoție. VLAHUȚĂ, O. A. II 107. DLRLC
- Și s-așază toți la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
-
- A se așeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: culca
- Maică-sa... s-au așezat în pat și începu a geme și a se văiera. SBIERA, P. 28. DLRLC
-
-
- 2. (Despre fenomene sau acțiuni de lungă durată) A se produce, a porni cu tot dinadinsul, cu stăruință. DLRLCsinonime: produce
- Nu se așază ploaie adevărată pînă la înserat. SADOVEANU, N. F. 124. DLRLC
- Într-o noapte... mă așezasem pe somn, cînd numai ce aud ciocănind la ușă. GHICA, S. 3. DLRLC
- Fă-mi vreo cincizeci cositori... [căci] trifoiul s-a lățit ș-am nițel fîn de cosit. El degrab’că-i aducea... Și pe coasă s-așeza. ȘEZ. 11 76. DLRLC
- A se așeza la lucru = a începe să facă o treabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 3. A se stabili într-o localitate, într-un loc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: instala stabili statornici
- Am venit să m-așez aici, la București. CARAGIALE, O. III 31. DLRLC
- Boierașul... s-au așezat cu totul în curțile ei. SBIERA, P. 51. DLRLC
- M-am așezat în gazdă la Pavăl Ciubotarul. CREANGĂ, A. 81. DLRLC
- [Orașele în care] a descălecat și s-a așezat fiecare după plac și voie au un nu știu ce care place ochiului. NEGRUZZI, S. I 321. DLRLC
- Alte rosturi se așază, alte legi stăpînesc. DEȘLIU, G. 54. DLRLC
- Pacea se așază în țară. ARHIVA R. I 117. DLRLC
- După ce ne-a așezat bunicul în gazdă... la una Irinuca, apoi ne-a dus pe la profesori. CREANGĂ, A. 25. DLRLC
-
- 4. A potrivi cum trebuie. DLRLCsinonime: potrivi
- Mama Anghelina așezase lampa în fereastra bucătăriei. SADOVEANU, N. F. 21. DLRLC
- Nouă piei de bivol, să le cătrănești și să le așezi bine pe mine. ISPIRESCU, L. 27. DLRLC
- Taie un sulhari de fag... îl așază cum trebuie, pune roata la loc, înhamă iepele, iese încet-încet la drum. CREANGĂ, P. 135. DLRLC
- Așază pielea la loc, pune el ce pune la rană și pe loc se tămăduiește. CREANGĂ, P. 177. DLRLC
- Unde e cuconu Ioniță, cel care așeza vorba în sfat...? HOGAȘ, DR. II 110. DLRLC
-
- Împăratul îi ieși... înainte... așeză îndată un pod de aramă, se făcu un lup și se ascunse sub pod. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
-
-
- 5. A (se) pune într-o anumită ordine; a (se) rândui, a (se) aranja. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trecu în grădinița din față. Acolo, prin straturile bogate, erau așezate oale cu flori. SADOVEANU, O. IV 222. DLRLC
- Una-i anina flori în pălărie, alta-i așeza priminelile și merindele în desage. VLAHUȚĂ, O. A. II 8. DLRLC
- Lupul... așază cele două capete cu dinții rînjiți în ferești, de ți se părea că rîd. CREANGĂ, P. 25. DLRLC
- Maica așază gătejele; moș Nichifor scapără și îndată ațîță amîndoi focul. CREANGĂ, P. 130. DLRLC
- Ce faci tu acolo de azi-dimineață, ca un lăstun? – Așez fînu în podu șurii. ALECSANDRI, T. 895. DLRLC
- Se mișca... prin cameră, dereticînd și așezînd. Deretica smuncind și așeza trîntind. SADOVEANU, N. F. 5. DLRLC
- Se întoarseră cu toții, merseră pînă sub dîmb; acolo se așezară tăcuți, plecați în șa, cu paloșele în mînă. SADOVEANU, O. I 154. DLRLC
- Tot mai larg peste țară înfloresc bucuriile, Tot mai trainic s-așază în istorie filele. DEȘLIU, G. 45. DLRLC
-
- Punea la cale tot pentru drum... poruncea și așeza lucrurile de călătorie. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
-
- 5.2. A strânge la un loc. DLRLCsinonime: aduna
- Badiu meu tînăr diac Șade la masă scriind Și din inimă oftînd...: Mai așază-mi gîndurile, Să-mi isprăvesc rîndurile! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 125. DLRLC
-
-
-
- Noi ce umblăm, ce căutăm, Seama-n grabă nu ne dăm. Că tînărul nostru-mpărat Pe aici a mai umblat Și cu cei bătrîni au așezat. SEVASTOS, N. 114. DLRLC
-
-
- Datoria noastră au fost să așezăm bătălia de la Războieni în tot adevărul. ARHIVA R. I 120. DLRLC
-
- 8. Decreta, dispune, fixa, hotărî, institui, statornici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A dat mănăstirii patru mori în Dridih (Dridu pe Ialomița) așezînd care sate au să le păzească și să le dreagă. ODOBESCU, S. I 398. DLRLC
- Pentru plata lefilor ostașilor... se așezase dajdie, subt numire de fumărit, ca toată casa de țăran să plătească... 80 aspri. BĂLCESCU, O. I 121. DLRLC
- Dăjdiile erau așezate pe toți deopotrivă. BĂLCESCU, O. II 15. DLRLC
- Au așezat nunta pe cutare zi. SBIERA, P. 98. DLRLC
-
- 9. A procura cuiva o situație mai bună. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: căpătui
- Ioana a crescut copiii și i-a așezat pe toți bine. REBREANU, R. I 150. DLRLC
- A izbutit să-l permute aici... ca să-l poată însura și așeza. CARAGIALE, O. I 309. DLRLC
- 9.1. A instala pe cineva într-o funcție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 9.1.1. Cu determinarea «în scaun», «în domnie»: întrona. DLRLCsinonime: întrona
-
- 9.2. A duce la pieire, a da gata. DLRLCsinonime: distruge
- Spusu-ți-am, Vilene, spus, Mîndrele capul ți-au pus; Spusu-ți-am, Vilene, ție, Mîndrele te-or pune bine; Spusu-ți-am, Vilene-așa: Mîndrele te-or așeza. BIBICESCU, P. P. 357. DLRLC
-
-
etimologie:
- *assediare DEX '09 DEX '98