2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

viorel, ~ea a [At: BOJINCĂ, A. I, 32/27 P: vi-o~ / Pl: ~ei, ~ele / E: vioară2 + -el, -ea] (Rar) Vioriu (1).

VIORÉL, -EÁ, viorei, -le, adj. (Rar) De culoarea viorelei; vioriu, violet. Topiți sînt ochii viorei De-atîta vaiet nentrerupt. COȘBUC, P. I 147.

VIORÉL, -EÁ, viorei, -ele, adj. (Rar) Violet2; vioriu. – Din vioară2 + suf. -el (după fr. violet).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BARBU, Viorel (n. 1941, Deleni, jud. Vaslui), matematician român. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la Iași. Cercetări privind operatorii diferențiali și pseudodiferențiali, ecuațiile integrale și controlul optimal al sistemelor infinit dimensionale.

COSMA, Viorel (n. 1923, Timișoara), muzicolog român. Studii și lucrări de istoria muzicii românești („Muzicieni români – lexicon”).

Intrare: viorel
viorel adjectiv
adjectiv (A67)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viorel
  • viorelul
  • viorelu‑
  • viorea
  • vioreaua
plural
  • viorei
  • vioreii
  • viorele
  • viorelele
genitiv-dativ singular
  • viorel
  • viorelului
  • viorele
  • viorelei
plural
  • viorei
  • vioreilor
  • viorele
  • viorelelor
vocativ singular
plural
Intrare: Viorel
Viorel nume propriu
nume propriu (I3)
  • Viorel
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

viorel

etimologie: