O definiție pentru Vinerea Mare

Articole pe această temă:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Vínerea Máre (sărbătoare) s. propriu f., g.-d. Vínerii Mari

Intrare: Vinerea Mare
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Vinerea Mare
plural
genitiv-dativ singular
  • Vinerii Mari
plural
vocativ singular
plural

Vinerea Mare în religia creștină

  • 1. Vinerea din ajunul Paștelui, în care creștinii țin post sever, celebrând răstignirea lui Isus Hristos; Vinerea Patimilor; Vinerea Paștilor; Vinerea ouălor; Vinerea seacă.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • În vinerea seacă prea-cuviosul cocea oul la lumînare, ca să mai ușureze din cele păcate. CREANGĂ, P. 111.
      surse: DLRLC
    • În vinerea paștelor... fetele... sună clopotul. ȘEZ. II 196.
      surse: DLRLC
    • În vinerea ouălor Dinaintea paștelor, Muma Corbii c-a aflat Unde-n temniță-i băgat. TEODORESCU, P. P. 532.
      surse: DLRLC
  • 2. Sărbătoare ortodoxă în care se prăznuiește Sfânta Paraschiva (la 14 octombrie).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Prin unele părți se crede că sfînta Paraschiva a fost chinuită de păgîni într-o vineri și de aceea, în orice zi ar cădea această sărbătoare, poporul o numește vinerea mare. PAMFILE, S. T. 60.
      surse: DLRLC
    • S-a trecut vinerea mare, S-a rărit codrul pe poale. MAT. FOLK. 377.
      surse: DLRLC

etimologie: