VILLARSIA Vent., PLĂTICĂ, fam. Gentianaceae. Gen originar din Australia și Africa de S, cca 9 specii, plante de ape puțin adînci, erbacee, pînă la 0,60 m înălțime, cu frunze radicale, lung-pețiolate, întregi sau neregulat-dentate, rotunde sau reniforme. Peduncul neînfrunzit sau numai cu cîteva frunze. Flori, de obicei, galbene, caliciul cu 5 lacinii lanceolați, corolă lat-campanulată, stamine cu antere mobile, sagitate. Fruct, capsulă cu o singură lojă, care se deschide cu 4 clape.

Villarsia nymphoides Vent. Specie care înflorește vara. Flori galbene (caliciul cu 5 sepale, corolă cu 5 petale ciliate, 5 stamine, ovar cu 1 stil scurt, în vîrf cu un stigmat bilobat). Plantă erbacee, perenă, acvatică. Frunzele superioare plutitoare, opuse, pețiolate, coriacee, verzi-lucioase, rotund-cordiforme, cele inferioare alterne, submerse. Fruct, capsulă cărnoasă.

Villarsia parnassifolia R. Br. Specie care înflorește vara. Flori galbene, petale mai lungi decît caliciul. Frunzele radicale ovate sau aproape rotunde, întregi sau crenate. Plantă slab-ramificată, înaltă de 25-30 cm, chiar (60 cm, peduncul aproape fără frunze.

Villarsia reniformis R. Br. Specie care înflorește vara. Flori galbene-strălucitoare (petale mai lungi decît caliciul, caliciul adînc-crestat cu lacinii lanceolați), campanulate, cu diametrul de cca 3 cm. Pedunculul neînfrunzit, foarte rar cu cîteva frunze. Frunze rotunde sau reniforme, întregi sau dentate, lung- pețiolate. Plantă pînă la 60 cm înălțime.