9 intrări

Articole pe această temă:

136 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÍE, vii, s. f. 1. Teren plantat cu viță (I); plantație de viță. 2. Viță (I). – Lat. vinea.

VÍE, vii, s. f. 1. Teren plantat cu viță (I); plantație de viță. 2. Viță (I). – Lat. vinea.

VIE, vii, s. f. 1. Teren sădit cu viță; plantație de viță. Casa bătrînească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păseri alcătuiau gospodăria babei. CREANGĂ, P. 3. Cîntă cucu-n deal la vie, Inima ca să-mi învie. BELDICEANU, P. 95. Nu mi-au venit încă buțile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI, S. I 82. 2. (Adesea în compusul: viță de vie) Viță (I 1). Vița de vie tot învie, Iară vița de boz, tot răgoz. CREANGĂ, P. 210. Să trăiască moș Noe, cel care-o discoperit via! ALECSANDRI, T. 843. Bine-a zis frunza de vie Că dragostea nu-i moșie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 219.

VIE vii f. Plantație cu viță de vie. ◊ Vinde via pe stafide v. A VINDE. A se duce la ~ cu struguri în poală a pleca undeva luând cu sine lucruri ce pot fi găsite acolo. [G.-D. viei] /<lat. vinea

vie f. 1. viță de vie; 2. loc plantat cu viță: țara noastră e bogată în vii. [Lat. VINEA].

víe (a) v. intr. Vechĭ. V. înviĭ și viez.

víe f. (lat. vínea, it. vigna, pv. pg. vinha, fr. vigne, sp. viña). Loc plantat cu viță. Frunză de vie (est), frunză de viță. V. halîngă și sad.

duce3 [At: COD. VOR.2 17r/3 / Pzi: duc; imt du; par: dus, (înv) duș / E: ml duco, -ere] 1 vt (C.i. obiecte, ființe etc.) A ține sau a susține în mâini, pe spate, pe umăr etc. transportând (undeva, în altă parte) Si: a purta, a transporta, (fam) a căra (1). 2 vt (Cu determinări ca „de afară”) A scoate din locul unde se află. 3 vt (Cu determinări precedate de pp „în”) A face să intre, să pătrundă. 4 vt (Cu determinări precedate de pp „în”) A scufunda. 5 (C.i. oameni) A sprijini să nu cadă din mers. 6 vt (C.i. oameni morți) A transporta la biserică, spre locul de înmormântare. 7 vt (C.i. mâncare, obiecte necesare etc.) A avea asupra sa (purtând cu sine, pentru a folosi la nevoie). 8 vrp (Îvr; cu complementul „capul”) A tăia. 9 vt (D. vehicule) A deplasa (1) dintr-un loc în altul Si: a transporta, (fam) a căra. 10 vr (D. oameni) A se deplasa (1) dintr-un loc în altul cu un vehicul Si: a se transporta, (fam) a se căra. 11 vt (C.i. vehicule) A face să se deplaseze trăgându-l după sine. 12 vt A face să se deplaseze prin alunecare pe apă sau plutire în aer. 13 vt (C.i. obiecte) A lua cu sine și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a preda) 14 vt A face să ajungă undeva. 15 vt A oferi cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.). 16 vt A da (1) în dar. 17 vt A pune la dispoziție. 18 vt (Îvr) A acorda (3). 19 vt A aduce pentru a propune spre cumpărare Si: a oferi. 20 vt (C.i. scrisori, corespondență etc.) A face să ajungă la destinatar. 21 vt A înmâna destinatarului. 22 vt (C.i. răspunsuri, vești etc.) A face să treacă dintr-un loc în altul, de la o persoană la alta Si: a transmite. 23 vt A aduce la cunoștință Si: a comunica (1-2). 24 vt (C.i. cereri, memorii etc.) A înmâna cuiva (pentru a lua la cunoștință, pentru a informa, pentru a rezolva etc.) Si: a prezenta. 25 vt (C.i. „salutări”, „rugăminți”) A exprima (1) în mod oral și direct Si: a transmite, a prezenta. 26 vt (C.i. oameni) A lua cu sine conducând dintr-o parte în alta, de la unul la altul sau dintr-un loc în altul Si: a conduce, a însoți. 27 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) capul sau mintea ori (rar) mintea și capul A fi perspicace. 28 (C.i. oameni) A lua cu sine pentru, a prezenta înaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop). 29 (C.i. oameni) A lua cu forța și a conduce (2) (sub pază) Si: a escorta. 30 vt (C.i. oameni) A lua cu sine, purtând din loc în loc. 31 vt (C.i. oameni) A însoți într-o călătorie, pe un drum, într-o acțiune. 32 vt (C.i. morți) A merge într-un cortegiu funerar. 33 vt (Pfm; c.i. oameni) A păcăli. 34 vt (Îe) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau, arg, cu muia, cu șupa) A face cuiva promisiuni, amânând mereu (sau mult timp) împlinirea lor, pentru a obține răgaz Si: a tărăgăna, a purta cu vorba. 35 vt (Îe) A ~ cu preșul (sau a ~ cu zăhărelul, a ~ de nas) A păcăli. 36 vt (C.i. acțiuni ale oamenilor) A avea asupra sa purtând toată răspunderea în luarea de hotărâri (într-o situație dificilă), în adoptarea unei atitudini, în rezolvarea unei situații, pentru atingerea unui scop etc. Si: a administra (1), a conduce (4). 37 vt (Înv; c.i. state) A cârmui. 38 vt (Înv, c.i. armate) A conduce în luptă. 39 vt (Înv; c.i. oameni) A aduce cu (forța) într-o anumită situație. 40 vt A determina să acționeze într-un anumit fel. 41 vt (C.i. copii) A înscrie la cursurile unei trepte de învățământ. 42 vt (C.i. animale) A dirija să meargă într-o anumită direcție Si: a mâna. 43 vt (C.i. vehicule) A conduce. 44 vi (D. drumuri, cu determinări locale) A ajunge într-un anumit loc Si: a o lua spre, a da în. 45 vt (D. trepte, scări) A urca la alt nivel. 46 vt (D. trepte, scări) A coborî la alt nivel. 47 vt (D. uși, porți etc.) A face posibilă intrarea într-un spațiu. 48 vt (Fig; c.i. abstracte) A contribui (3) la apariția unei stări, la nașterea unei situații. 49 vt A avea drept rezultat o stare, o situație. 50 vt A face să iasă din starea de repaus, de imobilitate. 51 vt A schimba locul, poziția, orientând într-o anumită direcție, apropiind de... 52 vt A îndrepta. 53 vt (Îe) A ~ (pe cineva) pașii sau a-și ~ pașii A merge spre... 54 vt (C.i. oameni) A determina să ajungă undeva (în mod real sau imaginar) Si: a îmboldi, a mâna1, a purta. 55 vt (Fig) A determina să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel Si: a îndruma, a orienta. 56 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) cu gândul la... A-l face pe cineva să se gândească la... 57 vt (C.i. viața, traiul, zilele etc.) A continua existența (prin asigurarea condițiilor materiale, făcând față solicitărilor, cheltuielilor vieții) Si: a trăi, a viețui. 58 vt (Îe) A o ~ A rămâne în viață. 59 vt (Îae) A trăi într-un anumit fel Si: a-i merge. 60 vt (Îae) A descurca într-o situație dificilă (a vieții) Si: a rezista. 61 vt (Îe) A nu o (mai) ~ (mult) A nu mai avea mult de trăit. 62 vt (Îae) A fi pe moarte. 63 vt (Îe) A o ~ (cu cineva) A conviețui cu cineva. 64 vt A se îngădui (3) cu cineva Si: a se împăca, a se înțelege. 65 vt (Îe) A ~ casă (bună) cu cineva A trăi (în bună înțelegere) cu cineva. 66 vt (C.i. viața, traiul) A trăi într-un anumit fel Si: a petrece. 67 vt (Îe) A o ~ (înainte sau tot înainte, mai departe) în... A nu mai înceta cu... 68 vt (Fig; c.i. durere, boală etc., pex necazuri, sărăcie, pedepse etc.) A suporta cu răbdare, cu resemnare Si: a suferi, a răbda. 69 vt (Îe) A ~ grija sau, rar, vergile (cuiva sau a ceva) A fi îngrijorat să nu i se întâmple cuiva ceva rău. 70 vt (Îae) A se interesa de ceva sau cineva. 71 vt (Îe) A ~ dorul sau jindul (cuiva, a ceva sau de ceva) A-i fi dor de cineva sau ceva. 72 vt (Îae) A fi dornic de ceva. 73 vt (Pop; îe) A ~ frică (de cineva) A-i fi frică de cineva. 74 vt A ~ lipsa A nu avea în cantitate suficientă. 75 vt (Îae) A simți lipsa. 76 vi (D. ființe, de obicei urmat de determinări introduse prin pp „la”) A rezista la foame, durere, eforturi fizice etc. 77 vi A supraviețui în condiții foarte grele. 78 vt (C.i. diverse feluri de munci, activități, servicii) A desfășura sistematic, în mod corespunzător, prin efort propriu (în etape succesive și pe un plan larg) Si: a presta, a săvârși. 79 vt (Îe) A ~ ceva (până) la capăt sau (rar cap) sau (până) la (bun) sfârșit A îndeplini (în bune condiții) Si: a desăvârși. 80 vt (Pop; c.i. sarcina) A menține în stare normală până la termen. 81 vt (C.i. abstracte; cu determinări ca „mai departe”) A continua, o dată ce a fost început. 82 vt (C.i. linii) A însemna pe o suprafață Si: a desena, a trasa, a trage. 83 vt (Înv) A construi (2). 84 vt A se ocupa insistent (sau exclusiv) de... Si: a nu se lăsa de..., a se ține de... 85 vt (Înv) A purta. 86 vt (C.i. conversații, corespondență etc.) A purta (împreună) cu altul sau cu alții ori între ei Si: a întreține. 87 vr (D. ființe, de obicei cu determinări locale, mai rar finale) A se pune în mișcare pentru a ajunge undeva. 88 vr A părăsi pe cineva sau ceva spre a se îndrepta în altă parte Si: a porni, a pleca. 89 vr A pleca din apropierea cuiva sau a ceva Si: a se îndepărta, a se retrage. 90 vr (Pop; îs) (Euf; îe) Ducă-se pe pustii (sau, reg, în bolovani, în dubală, în tine) Dracul. 91 vr (Mpp; euf; îe) Ducă-se pe pustii (sau reg, în pietre, în bolovani) Epilepsie. 92 vr (Pop; îlv) A se ~ după... A se mărita. 93 vr (Îlv) A se ~ cu gândul (sau, înv, cu gând) A se gândi. 94 vr (Îe) Du-te-ncolo! Pleacă! 95 vt (Îae) Lasă-mă în pace! 96 vr (Îae) Exprimă neîncrederea față de spusele cuiva. 97 vr (Îe) A se ~ în lume A pleca departe, fără să se știe unde. 98 vr (Îe) A se ~ cu Dumnezeu (sau, în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) A merge unde vrea, unde poate, oriunde. 99 vr (Îe) A se ~ (fiecare) în (sau la) treaba lui (ori a sa etc.) A-și relua treburile obișnuite. 100 vr (Îae) A-și vedea de treburile sale. 101 vr (Cu determinări ca „la vale”, „în jos” etc.) A se deplasa în jos pe o pantă, pe un loc înclinat Si: a coborî (3-4). 102 vr (Cu determinări locale care indică un spațiu închis) A intra. 103 vr A se afunda (1-4). 104 vr (D. ochi) A intra în orbite. 105 vr (D. nave; cu determinări ca „la fund”) A dispărea sub nivelul apei (în urma unei avarii) Si: a se scufunda. 106 vr (Adesea cu compliniri introduse prin pp „asupra”, „peste”) A se năpusti. 107 vr (Cu determinări ca „sus”, „la deal” etc.) A urca. 108 vt (Urmat de determinări locale sau finale) A merge spre o anumită țintă sau cu un anumit scop. 109 vr (Cu determinări nume de ființă sau cu echivalente ale acestora, introduse, de obicei, prin pp „cu”, „după”) A acompania. 110 vr A vizita pe cineva. 111 vr A frecventa (2). 112 vr A se stabili într-un loc. 113 vr (Îvp; adesea cu determinări ca „îndărăt”, „înapoi”) A se înapoia. 114 vr A se întoarce acasă. 115 vr (Cu determinări ca „afară”, „pe afară”) A ieși. 116 vr A frecventa cursurile unei instituții de învățământ. 117 vr (Pop; cu determinări ca „cătană”, „la cătănie”) A se înrola. 118 vr A merge la război. 119 vr (D. știri, zvonuri) A se răspândi în toate părțile Si: a se propaga. 120 vr (Îe) A (i) se ~ (cuiva) pomina (sau faima, vestea, pop buhul, înv, minune) A ajunge să fie cunoscut de toți. 121 vt (C.i. idei, doctrine, învățături) A populariza. 122 vr (D. bunuri spirituale) A se transmite din generație în generație. 123 vr (D. ființe) A se deplasa. 124 vr (Îe) Du-te-vino Forfotă. 125 vr (Îae) Fie! 126 vr (Cu determinări ca „înainte”) A preceda în spațiu. 127 vr (Adesea urmat de determinări ca „peste cap”, „de-a rostogolul”, „de-a tăvălugul”) A aluneca (1) (pe un plan înclinat), rotindu-se în jurul lui Si: a se rostogoli. 128 vr (Reg; d. oase, încheieturi) A se luxa. 129 vr A colinda din loc în loc. 130 vr A călători. 131 vr (D. unități de timp) A trece. 132 vr (Euf; d. oameni; adesea cu determinări ca „în cer”, „de pe pământ”, „de pe lume” etc.) A muri. 133 vr A dispărea. 134 vr A se pierde. 135 vr A se termina. 136 vr (D. zăpadă, gheață) A se topi. 137 vr (D. bunuri materiale) A se epuiza (1). 138 vr (D. sume de bani) A se cheltui (1). 139 vr (Fam; d. oameni) A o păți. 140 vr (Fam; d. acțiuni) A eșua. 141 vr (Îe) A se lăsa dus (de gânduri, de visare) A se lăsa copleșit de gânduri, de visare. 142 vr A-și petrece viața. 143 vr (Îe) A se ~ drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) A merge repede undeva. 144 vr (Îe) A se tot ~ A merge fără încetare. 145 vi A rezista la... corectată

DÚCE1, duc, vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). A se lăsa dus de gânduri (de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gură. 4. A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc. 5. A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi. ◊ Expr. A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte. 6. A îndura, a suporta, a răbda, a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). A(-i) duce dorul = a) a-i fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. 7. A purta războaie, lupte, tratative etc. 8. A depune, a presta o muncă. ◊ Expr. A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva. 9. A trage, a trasa linii. II. Refl. 1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol. (Pop.) A se duce după cineva = a se mărita. A se tot duce = a merge fără încetare. A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului! (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (Pop.) Ducă-se pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda, a cutreiera (fără țintă). ♦ A pluti pe apă sau a zbura în aer. 2. (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia. 3. Fig. A trece; a dispărea. 4. A muri; a se sfârși. III. Intranz. A rezista la... – Lat. ducere.

VENÍ, vin, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc. ◊ Expr. Du-te-vino subst. = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. Vino-ncoace subst. = a) farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b) (rar) ademenire, ispită, păcat. ♦ A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ♦ A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A năvăli asupra sau împotriva cuiva. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. ♦ (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plânge sau a fi gata să plângă. A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-odată la ceva, a-și aminti de ceva. Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte. 4. A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ♦ A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... 5. A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (ca o consecință). 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. ◊ Expr. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți. A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire = a se calma, a se liniști. A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe). (În imprecații) Veni-ți-ar numele! 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ♦ A ajunge până la...; a atinge. 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...). A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia. Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac. 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau rău). ♦ (Înv., în construcții negative) A se potrivi, a cadra. 12. A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. și: (pop.) viu] – Lat. venire.

VIÁ2, viez, vb. I Intranz. (Înv.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere.

VIȚĂ, vițe, s. f. I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, cu lăstari subțiri și frunze mari, lobate și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți pentru producția de struguri și de vin; vie (Vitis).Viță de Canada sau viță sălbatică = arbust agățător din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se colorează toamna în roșu, cultivat ca plantă decorativă (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (I); p. gener. curpen, vrej. ♦ Compus: viță-albă = plantă agățătoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) Șuviță de păr. ♦ Fiecare dintre firele, șuvițele etc. din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. ♦ (Mar.) Parâmă de sârmă. 2. Fig. Descendent, urmaș, vlăstar; p. ext. neam; soi, fel. ◊ Loc. adj. De viță = a) de calitate superioară; b) de origine aleasă, nobil. – Lat. *vitea (= vitis).

VÍU, VÍE, vii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. ◊ Loc. adj. și adv. De viu = fiind încă în viață. ◊ Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau nu; cu orice preț. ◊ (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simțire. ◊ Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ♦ Care persistă, care dăinuie încă. Tradiție vie.Limbă vie = limbă care se vorbește și evoluează, care este în circulație. ♦ (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ♦ Animat, însuflețit. Discuție vie. ♦ (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ♦ (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viață. – Lat. vivus.

VENÍ, vin, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc. ◊ Expr. Du-te-vino subst. = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. Vino-ncoace subst. = a) farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b) (rar) ademenire, ispită, păcat. ♦ A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ♦ A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A năvăli asupra sau împotriva cuiva. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. ♦ (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plânge sau a fi gata să plângă. A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-o dată la ceva, a-și aminti de ceva. Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte. 4. A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ♦ A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... 5. A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (ca o consecință). 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. ◊ Expr. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți. A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire = a se calma, a se liniști. A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe). (În imprecații) Veni-ți-ar numele! 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ♦ A ajunge până la...; a atinge. 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...). A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia. Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac. 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau rău). ♦ (Înv., în construcții negative) A se potrivi, a cadra. 12. A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. și: (pop.) viu] – Lat. venire.

VIÁ2, viez, vb. I. Intranz. (Astăzi livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere.

VÍȚĂ, vițe, s. f. I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, din care ies mlădițe cu cârcei agățători, cu frunze mari, crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți; vie (Vitis).Viță de Canada sau viță sălbatică = arbust agățător din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se colorează toamna în roșu, cultivat ca plantă decorativă (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (I); p. gener. curpen, vrej. ♦ Compus: viță-albă = plantă agățătoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) Șuviță de păr. ♦ Fiecare dintre firele, șuvițele etc. din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. ♦ (Mar.) Parâmă de sârmă. 2. Fig. Descendent, urmaș, vlăstar; p. ext. neam; soi, fel. ◊ Loc. adj. De viță = a) de calitate superioară; b) de obârșie boierească. – Lat. *vitea (= vitis).

VÍU, VÍE, vii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață. ◊ Loc. adj., adv. De viu = fiind încă în viață. ◊ Loc. adv. Pe viu = în mod direct, nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da; a jecmăni, a jefui (pe cineva). Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau mort; cu orice preț. ◊ (Substantivat, în expr.) A fi mort între vii = a fi ca și mort. Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește. Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simțire. ◊ Rană (sau carne) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea. ♦ Care persistă, care dăinuiește încă. Tradiție vie.Limbă vie = limbă care se vorbește în mod curent în prezent, limbă în circulație. ♦ (În concepția creștină) Etern, nemuritor, veșnic. 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie. ♦ Animat, însuflețit. Discuție vie. ♦ (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi. 3. (Despre plante) Viguros, plin de sevă, sănătos, verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari. 4. (Despre sunete) Răsunător, puternic. ♦ (Despre lumină; p. ext. despre surse de lumină) Tare, puternic, orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; strălucitor. 5. (Despre abstracte) Intens, puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viață. – Lat. vivus.

DÚCE2, duc, vb. III. I. Tranz. 1. (Subiectul este mai ales o ființă) A purta, a transporta ceva dintr-un loc în altul, ținînd în mînă, în brațe, în spinare etc. [Pachetul] l-a luat Ionuț să-l ducă înapoi. DAVIDOGLU, M. 20. Trebuie să ducem bucatele de pe cîmp acas'? CAMIL PETRESCU, B. 9. Calu-i... spre munți încet pornește, Ducînd lin și nesimțit Pe stăpînul lui iubit. ALECSANDRI, P. II 20. ◊ Fig. Toți cei ce trec... duc în ranițe și-n suflete numai geamăt. CAMILAR, N. I 215. Pașii mei erau ușori căci duceau greutatea fericirii. ISAC, O. 230. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapă (sau la ultima locuință etc.) = a conduce la locul de înmormîntare. Am dus la ultima-i locuință pe un june... plin de speranțe și de viitor. MACEDONSKI, O. IV 11. Se mișc-în line pasuri, Ducînd la groapă trupul reginei dunărene. EMINESCU, O. I 92. ◊ (Subiectul e vîntul, o apă curgătoare etc.) Vîntul băltăreț plutea pe deasupra pomilor, ducînd spre pădure mirosurile molipsitoare ale apelor stătute. MACEDONSKI, O. III 6. (Poetic) Pe marea vieții, cînd te duce vîntul, Fie-ți cîrma cugetarea de ți-e pînză simțimîntul. DAVILA, V. V. 143. 2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce sau introduce undeva; a conduce, a îndrepta. Costea fu dus de escorte. CAMILAR, N. I 364. Îi pregătiră un cufăr, un geamantan și-l duseră la gară. BASSARABESCU, S. N. 32. Nu-l ducem noi la spînzurătoare numai așa de flori de cuc. CREANGĂ, P. 332. ◊ Expr. A duce (pe cineva) de nas v. nas. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a promite mereu, amînînd îndeplinirea promisiunii. Îi promisese Filică plugul și caii lui; dar uite așa îl dusese cu vorba, zi de zi, pînă ce căzuse neaua. MIHALE, O. 56. (Familiar) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau cu cobza, cu preșul) = a prosti (pe cineva), a amăgi. ◊ Fig. Și mugurii, tainicii... Cu mîna lor dulce De puf și nălucă, Pe căile soarelui Vor să ne ducă. BANUȘ, B. 63. Chemam noaptea să mă ducă în brațele fericirii. ISAC, O. 237. (Rar) A cîrmui, a conduce. Patruzeci și șapte de ani am dus țara cu noroc. DELAVRANCEA, A. 75. ♦ Intranz. (Subiectul e un drum, o cale etc.) A conduce într-un loc anumit, a da în... Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară. COȘBUC, P. I 191. Dau între hudiți, pe drumul care ducea la noi acasă. CREANGĂ, A. 67. ♦ Intranz. Fig. A avea ca rezultat. Practica ne-a arătat că munca colectivă duce la creșterea exigenței în îndeplinirea sarcinilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2762. ♦ (Subiectul e simțirea, ochii etc.) A călăuzi, a îndrepta. Află și tu acum de ce-am fost pornit încotro ne-or duce ochii. CAMILAR, N. I 328. Nebuniile mele, pentru care am fost certat destul, nu mă pot duce pînă la orbire. SADOVEANU, Z. C. 117. Simțirea lui era atît de... bolnăvicioasă, încît, dacă mintea nu i-ar fi fost puternică, această simțire l-ar fi dus la nebunie. MACEDONSKI, O. III 24. ◊ Expr. A se lăsa dus (de gînduri, de visare etc.) = a se lăsa copleșit de gînduri, a se cufunda în gînduri, în visare. În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare: ca într-o elegie fără sfîrșit. RUSSO, O. 100. A-l duce capul (sau gîndul, mintea) sau a-l tăia capul (pe cineva) v. cap. ♦ A mîna (vitele, oile). Sînt vreo cinci-șase zile de cînd a fost să ducă vițeii la suhat. CREANGĂ, P. 14. 3. A apropia ceva de o parte a corpului. A duce mîncarea la gură.Am simțit... răspunse căpitanul, ducîndu-și degetul arătător la buze, în semn de taină. CAMILAR, N. I 143. Duce într-una mîna la gît, ca și cum și-ar căuta cravata absentă. SEBASTIAN, T. 81. 4. (Cu privire la vești, vorbe, răspunsuri, salutări) A transmite. Și-acum dă-mi mîna! A sunat Cornistul de plecare, Du Oltului din partea mea O caldă salutare. COȘBUC, P. I 79. Greuceanu... dete fratelui său [un cal], ca să ducă Împăratului-Roșu vestea cea bună. ISPIRESCU, L. 226. Prea bine: mergi la doamna să-i duci această veste. ALECSANDRI, T. II 88. 5. (Cu complementul «viața», «zilele» etc.) A trăi, a petrece. Duceau trai de cîne, după ce grofii și baronii îi alungaseră din moștenirea obștească. CAMILAR, T. 12. Cum ți se pare viața asta de prefăcătorie, de minciună grosolană pe care o duci de o săptămînă? CAMIL PETRESCU, T. I 138. M-a dojenit pentru obscuritatea și trîndăvia în care îmi duc viața. GALACTION, O. I 26. ◊ Expr. A duce casă bună (cu cineva sau cu ceva) v. casă. A o duce în... = a nu mai înceta din..., a o ține în... Eu mă cunosc; sînt păcătos, Că prea am dus-o-n rîs și glume. Prea drag mi-a fost să fiu în lume, Și-am prea iubit ce-a fost frumos! COȘBUC, P. I 198. Într-o bătălie o duse cît trăi. ISPIRESCU, U. 20. O ducea tot într-un cîntec, de parcă era toată lumea a lui. CREANGĂ, P. 299. A o duce (bine, rău etc.) (cu cineva) = a trăi (bine, rău etc.) (cu cineva). În companie la mine vei duce-o bine. CAMILAR, N. I 268. Cum o duci, bre Mînecuță? SADOVEANU, P. M. 186. A mai dus-o așa cîteva luni și a mers să-și ia locul de veci lîngă mama. M. I. CARAGIALE, C. 83. Să ai femeie cum trebuie și s-o duci cu dînsa pînă la adînci bătrînețe. CREANGĂ, P. 169. A n-o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi gata să se prăpădească. Socotea că de-acuma n-a mai duce-o mult și a muri. SBIERA, P. 287. A (o) duce la tăvăleală v. tăvăleală. ♦ A face, a se ține de... Într-una răsunau în tabără viersurile săltărețe și repezi ale lăutarilor și voinicii duceau jocuri și chefuri zile întregi. SADOVEANU, O. I 176. 6. (Subiectul e o ființă; cu privire la suferință etc.) A îndura, a suporta, a suferi, a răbda. Cine-n pace duce greul bogăției și luminii? Și-n război cine-i viteazul fără slavă, fără nume? VLAHUȚĂ, O. A. 51. ◊ Expr. A duce grija (unei ființe sau a unui lucru) = a) a fi îngrijorat să nu i se întîmple (cuiva) vreun rău. Ia las’moșule, nu-i duce grija. CREANGĂ, P. 211. Maică-sa grija-i ducea. ALECSANDRI, P. P. 38; b) a se interesa, a se ocupa (de cineva sau de ceva). După moartea lui tată-său, el singur a trebuit să ducă grija casei. DUNĂREANU, CH. 9. Mărită-te, mîndra mea, După mine nu ședea, Că eu nu-ți mai duc grija! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261. A duce dorul = a) (complementul indirect indică o persoană) a-i fi dor de cineva. Bărbate, leagă vornicia de gard, că eu nu mai am parte de tine și-ți duc doru. ALECSANDRI, T. I 245; b) (complementul indirect indică un lucru) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. Cutii cu rahat, șiraguri de smochine... și cîte și mai cîte de care duceam dorul la școală. La TDRG. 7. (Cu privire la războaie, lupte, tratative etc.) A purta. Poporul... E altul acum decît a fost atunci Împins sub jugul străinei porunci Să ducă războaie nedrepte. BOUREANU, S. P. 30. Crima asta au făcut-o jandarmii, ei care duc războiul lor. CAMILAR, N. I 162. ♦ (Cu privire la o muncă) A depune, a presta. A duce o muncă de răspundere. ♦ (Determinat prin «la capăt», «la îndeplinire», «la bun sfîrșit» etc.) A îndeplini. Ce nu putură scoate la cale domnii cei mari și învățați, o fată de țăran o să ducă la îndeplinire! RETEGANUL, P. IV 30. 8. (Cu privire la linii) A trage, a desena. Duc o tangentă la cerc. II. Refl. 1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a trece (dintr-un loc în altul, pe o distanță de obicei mică). De sfîntu-Vasile s-a dus cu flăcăii la urat. SADOVEANU, O. I 354. Mă întrebă o dată unde mă duceam. Îi spusei că la Academie. M. I CARAGIALE, C. 113. Se ducea adesea prin grădină. ISPIRESCU, L. 83. ♦ (Mai ales în opoziție cu rămîne și veni) A pleca (departe, într-o călătorie lungă). Mîni dimineață ne ducem la Piatră. SADOVEANU, B 65. Vezi, rindunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc. EMINESCU, O. I 235. Eu, mîndruță, plec, mă duc... Pleacă-te să te sărut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111. ◊ Expr. A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge de-a dreptul undeva, repede, fără ocol. S-a dus glonț la el, pînă a ajuns în răscrucea blestemată. POPA, V. 333. Neagu, cum scăpa de la vapor, se ducea întins la Evantia. BART, E. 167. Se duce drept la frate-său, ca să-i ducă bucurie. CREANGĂ, P. 44. A se duce în treaba lui (sau întreabă-și sau într-ale sale) = a pleca, a-și vedea de drum. Se duse fiecare într-ale sale. ISPIRESCU, L. 99. După ce s-a sfîrșit nunta, feciorii s-au dus în treaba lor. CREANGĂ, P. 5. A se duce pe aci încolo = a pleca, a o șterge, a se cărăbăni. A se duce ca vîntul (și ca gîndul) = a se duce foarte repede. A se duce în lume (sau în toată lumea sau în lumea largă) v. lume. Du-te-ncolo! exclamație prin care se exprimă neîncredere față de ceea ce spune cineva (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă încoace și încolo, alergătură. Deasupra celor patru terase largi e un neîntrerupt du-te-vino de vagonete. BOGZA, C. O. 184. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului (sau la dracul, focului, la păcatele, pe urlați, în boală etc.). Vorbăria pudrată, domoală... Prea îmbuibată, măcar că-i goală, Nici o scofală, Ducă-se dracului! DEȘLIU, G. 9. Ba mai du-te și dracului. RETEGANUL, P. I 23. A lăsat și bani și tot și s-a dus pe urlați, după ceilalți. CREANGĂ, P. 60. Ducă-se-pe-pustii (cu valoare de substantiv) = a) dracul; b) epilepsie. Li se sperie copiii și li se bolnăvesc de ducă-se-pe-pustii. SADOVEANU, P. M. 265. A se duce pe copcă v. copcă. A Se duce de rîpă = a se prăpădi, a se nărui, a decădea. Cînd eu strig în conferință că se duce școala de rîpă, d-ta taci. SEBASTIAN, T. 213. (Despre fete sau femei) A se duce după cineva = a se mărita. Eu, Costane, după el nu mă duc... că-i colțat și hîd. CAMILAR, N. I 29. După ciobănel m-oi duce, Că gurița lui e dulce! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 75. A i se duce ochii (sau inima) după cineva = a se uita cu drag la cineva sau la ceva, a se îndrăgosti de cineva. [Fetele erau] așa de frumoase și de drăgălașe, că ți se ducea inima după dînsele. SBIERA, P. 150. A se tot duce = a merge mereu, fără a se opri. S-a tot dus cale de trei zile. RETEGANUL, P. V 29. Ivan începe iar a cînta și se tot duce înainte. CREANGĂ, P. 299. Se tot duc, se duc mereu. EMINESCU, O. I 104. A se duce cu dumnezeu (sau în plata, în știrea lui dumnezeu sau în plata domnului) = a merge în drumul lui, a se duce în treaba lui. Apoi te du-n știrea lui d-zeu. RETEGANUL, P. III 54. Să se ducă în plata lui dumnezeu. CREANGĂ, P. 292. ♦ A merge, a umbla (fără o anumită țintă); a colinda, a cutreiera. Mă duc, mă duc mereu pe-un drum Ce se pierde-n depărtări de fum. BENIUC, V. 20. Se duse așa, în neștire, în ograda cu pruni. DELAVRANCEA, H. T. 150. Mergea Ivan... fără să știe unde se duce. CREANGĂ, P. 297. ♦ A pluti, a fi purtat de apă. Se duse butoiul pe Dunăre. ISPIRESCU, L. 354. ◊ Expr. A se duce pe apa sîmbetei (sau pe gîrlă) v. apă. 2. (Despre «veste», «zvon», «nume» etc.) A se răspîndi, a se lăți. Ușor se duce nume De-un lucru bun în lume, Dar mai ușor de-un lucru Frumos cu-adevărat. COȘBUC, P. I 277. Asemene pietre fac podoaba împărăției mele; nu se găsesc altele mai mari și mai frumoase decît aceste la nici o împărăție, și de aceea s-a dus vestea în toată lumea. CREANGĂ, P. 218. 3. Fig. A trece. Numai de s-ar duce noaptea asta blestemată mai repede. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 328. Ia acuși se duce noaptea, și vai! de odihna noastră. CREANGĂ, P. 253. ♦ A eșua. Va să zică afacerea cu mahorca s-a dus. CAMILAR, N. I 147. ♦ A dispărea. S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării, S-au dus zilele babei și nopțile vegherii. ALECSANDRI, O. 174. 4. Fig. (Despre ființe, uneori urmat de determinări ca «din lume», «de pe fața pămîntului») A muri. Cei ce s-au dus, nimica nu mai vor. JEBELEANU, C. 34. Noroc de trăgători... că altfel mă duceam și eu. CAMILAR, N. I 286. Să n-avem noi un copil măcar care... să ne închiză ochii cînd o fi să ne ducem! DELAVRANCEA, S. 241. Și nu cumva să faci de altfel, că te-ai dus de pe fața pămîntului. CREANGĂ, P. 233. ◊ Fig. S-a dus amorul, un amic Supus amîndurora. EMINESCU, O. I 184. ♦ (Despre lucruri) A se sfîrși. Mă gîndesc la trecut... toate s-au dus, s-au scufundat în neștiut. SADOVEANU, O. VII 191. III. Intranz. A rezista, a ține la... Era singurul care nu ducea la băutură. M. I. CARAGIALE, C. 16. [Bradul] sănătos din fire, și-a împletit inima și a dus la necazuri ca un sfînt. BASSARABESCU, V. 49. Cum puteți duce fără pîne? RETEGANUL, P. IV 41.

arată toate definițiile

Intrare: vie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vie
  • via
plural
  • vii
  • viile
genitiv-dativ singular
  • vii
  • viei
plural
  • vii
  • viilor
vocativ singular
plural
Intrare: apă-vie
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apă-vie
  • apa-vie
plural
  • ape-vii
  • apele-vii
genitiv-dativ singular
  • ape-vii
  • apei-vii
plural
  • ape-vii
  • apelor-vii
vocativ singular
plural
Intrare: argint-viu
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argint-viu
  • argintul-viu
plural
genitiv-dativ singular
  • argint-viu
  • argintului-viu
plural
vocativ singular
plural
Intrare: du-te-vino
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • du-te-vino
  • du-te-vino
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: sturzul-viilor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturzul-viilor
plural
  • sturzii-viilor
genitiv-dativ singular
  • sturzului-viilor
plural
  • sturzilor-viilor
vocativ singular
plural
Intrare: veni
verb (V323)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • veni
  • venire
  • venit
  • venitu‑
  • venind
  • venindu‑
singular plural
  • vino
  • vi
  • vin
  • veniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vin
  • viu
(să)
  • vin
  • viu
  • veneam
  • venii
  • venisem
a II-a (tu)
  • vii
(să)
  • vii
  • veneai
  • veniși
  • veniseși
a III-a (el, ea)
  • vine
(să)
  • vi
  • vie
  • venea
  • veni
  • venise
plural I (noi)
  • venim
(să)
  • venim
  • veneam
  • venirăm
  • veniserăm
  • venisem
a II-a (voi)
  • veniți
(să)
  • veniți
  • veneați
  • venirăți
  • veniserăți
  • veniseți
a III-a (ei, ele)
  • vin
(să)
  • vi
  • vie
  • veneau
  • veni
  • veniseră
verb (V329)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zini
  • zinire
  • zinit
  • zinitu‑
  • zinind
  • zinindu‑
singular plural
  • zi
  • ziniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zin
(să)
  • zin
  • zineam
  • zinii
  • zinisem
a II-a (tu)
  • zini
(să)
  • zini
  • zineai
  • ziniși
  • ziniseși
a III-a (el, ea)
  • zi
(să)
  • zine
  • zinea
  • zini
  • zinise
plural I (noi)
  • zinim
(să)
  • zinim
  • zineam
  • zinirăm
  • ziniserăm
  • zinisem
a II-a (voi)
  • ziniți
(să)
  • ziniți
  • zineați
  • zinirăți
  • ziniserăți
  • ziniseți
a III-a (ei, ele)
  • zi
(să)
  • zine
  • zineau
  • zini
  • ziniseră
verb (V329)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ini
  • inire
  • init
  • initu‑
  • inind
  • inindu‑
singular plural
  • i
  • iniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • in
(să)
  • in
  • ineam
  • inii
  • inisem
a II-a (tu)
  • ini
(să)
  • ini
  • ineai
  • iniși
  • iniseși
a III-a (el, ea)
  • i
(să)
  • ine
  • inea
  • ini
  • inise
plural I (noi)
  • inim
(să)
  • inim
  • ineam
  • inirăm
  • iniserăm
  • inisem
a II-a (voi)
  • iniți
(să)
  • iniți
  • ineați
  • inirăți
  • iniserăți
  • iniseți
a III-a (ei, ele)
  • i
(să)
  • ine
  • ineau
  • ini
  • iniseră
Intrare: via (vb.)
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • via
  • viere
  • viat
  • viatu‑
  • viind
  • viindu‑
singular plural
  • via
  • viați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • viez
(să)
  • viez
  • viam
  • viai
  • viasem
a II-a (tu)
  • viezi
(să)
  • viezi
  • viai
  • viași
  • viaseși
a III-a (el, ea)
  • via
(să)
  • vieze
  • via
  • vie
  • viase
plural I (noi)
  • viem
(să)
  • viem
  • viam
  • viarăm
  • viaserăm
  • viasem
a II-a (voi)
  • viați
(să)
  • viați
  • viați
  • viarăți
  • viaserăți
  • viaseți
a III-a (ei, ele)
  • via
(să)
  • vieze
  • viau
  • via
  • viaseră
Intrare: viță-de-vie
viță-de-vie substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viță-de-vie
  • vița-de-vie
plural
  • vițe-de-vie
  • vițele-de-vie
genitiv-dativ singular
  • vițe-de-vie
  • viței-de-vie
plural
  • vițe-de-vie
  • vițelor-de-vie
vocativ singular
plural
Intrare: viu (adj.)
viu2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viu
  • viul
  • viu‑
  • vie
  • via
plural
  • vii
  • viii
  • vii
  • viile
genitiv-dativ singular
  • viu
  • viului
  • vii
  • viei
plural
  • vii
  • viilor
  • vii
  • viilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

argint-viu

etimologie:

du-te-vino

  • 1. Mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri.
    exemple
    • Acel du-te, vino al oamenilor de legătură nu bătea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU, O. II 247.
      surse: DLRLC
    • Deasupra celor patru terase largi e un neîntrerupt du-te-vino de vagonete. BOGZA, C. O. 184.
      surse: DLRLC

etimologie:

veni zini ini

  • 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 12 exemple
    exemple
    • Venea Mitrea argatul cu cîrdișorul de oi și cu cele două vaci. SADOVEANU, B. 20.
      surse: DLRLC
    • Prin fața Ministerului de Domenii... venea agale o trăsură. CAMIL PETRESCU, U. N. 136.
      surse: DLRLC
    • Care dintre cai a veni la jăratic să mănînce, acela are să te ducă la împărăție. CREANGĂ, P. 192.
      surse: DLRLC
    • Oastea leșească vine spre cetate. ALECSANDRI, T. II 27.
      surse: DLRLC
    • prin analogie Bălțătești! O improvizare de bîlci pe șoseaua care vine de la Piatra. IBRĂILEANU, A. 7.
      surse: DLRLC
    • personificat Venea din cer pe cîmp amurgul. GOGA, C. P. 10.
      surse: DLRLC
    • personificat Din codri noaptea vine Pe furiș. COȘBUC, P. I 47.
      surse: DLRLC
    • personificat Zăresc în depărtare scînteietoare un sul de raze care venea înspre dinșii. CREANGĂ, P. 228.
      surse: DLRLC
    • personificat Sara vine din ariniști. EMINESCU, O. I 103.
      surse: DLRLC
    • personificat Vine vîntu dinspre munți Și-i cu dor de la părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 350.
      surse: DLRLC
    • personificat (Întărit prin repetare) Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • (Construit cu dativul) Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum Și lanurile sînt pustii... De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Face semn dracului cu mîna să vie după el. CREANGĂ, P. 52.
        surse: DLRLC
      • Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • figurat Eu mă duc, urîtul vine, Tot alăturea cu mine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 211.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie popular A veni după cineva = a se căsători cu cineva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Acele pe care le-ar fi luat nu veneau după el și așa a rămas neînsurat. RETEGANUL, P. II 22.
          surse: DLRLC
        • De-a veni el după mine, Să-l iubesc eu, numai eu. ALECSANDRI, P. I 7.
          surse: DLRLC
        • Vino, mîndră, după mine Că mi-i prinde tare bine. HODOȘ, P. P. 82.
          surse: DLRLC
    • 1.3. A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intra (vb.) un exemplu
      exemple
      • Să vie străinul ce cîntă afară Să cînte aci. BOLINTINEANU, O. 77.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. expresie popular A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Domnia-ta mi-ai poruncit să vin în slujba d-tale, în locul tatei. RETEGANUL, P. V 48.
          surse: DLRLC
        • Ipate se îmbogățise... de cînd a venit Chirică în slujbă la dînsul. CREANGĂ, P. 153.
          surse: DLRLC
    • 1.4. (Despre ape) A curge (la vale); a se revărsa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: curge inunda revărsa 3 exemple
      exemple
      • Din acest munte... Oltul vine la vale, asupra cîmpiilor și a oamenilor. BOGZA, O. 14.
        surse: DLRLC
      • Subt zarea cea din urmă a înserării, apele veneau posomorîte, clătinîndu-se ca lespezi fumurii și clipotind ușor la țărm. SADOVEANU, N. P. 182.
        surse: DLRLC
      • A dat peste un pîrău a cărui apă venea grozav de tulbure. CREANGĂ, O. A. 271.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie popular A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a se revărsa.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: crește 3 exemple
        exemple
        • De venea apa mare, arăturile lui le îneca. ISPIRESCU, L. 206.
          surse: DLRLC
        • Prahova, din cauza ploilor la munte, venise mare. BOLINTINEANU, O. 427.
          surse: DLRLC
        • Nu plînge așa de tare, Că vine Dunărea mare! JARNÍK-BÎRSEANU, 209.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie A-i veni (cuiva) apa la moară.
        surse: DLRLC
    • 1.5. A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pluti 2 exemple
      exemple
      • Venea o moară pe Siret [titlu]. SADOVEANU,
        surse: DLRLC
      • Văzu un sicrinel... că vine pe apă. ISPIRESCU, L. 189.
        surse: DLRLC
    • 1.6. A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.7. A năvăli asupra sau împotriva cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: năvăli 2 exemple
      exemple
      • Trifon, văzîndu-i că vin asupra casei lui, porunci bîtei să le iasă înainte. RETEGANUL, P. I 8.
        surse: DLRLC
      • [Leul] Începu a veni asupra voinicului. ISPIRESCU, U. 31.
        surse: DLRLC
  • 2. A ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ajunge sosi 5 exemple
    exemple
    • El a venit Dintr-un afund de răsărit. COȘBUC, P. I 54.
      surse: DLRLC
    • Ai avut mare noroc c-am venit tocmai la pont. CARAGIALE, O. II 288.
      surse: DLRLC
    • Bine că ați apucat a veni și d-voastră. CREANGĂ, P. 159.
      surse: DLRLC
    • Venit-am și am învins! ALECSANDRI, P. II 12.
      surse: DLRLC
    • rar (Despre obiecte) Tronul ăsta... a venit aci, iaca așa, urdubelea. ISPIRESCU, U.94.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A veni pe lume = a se naște.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Gheorghe Eminovici căpătase într-acestea copii, patru băieți și două fete, veniți pe lume cam la un an unul. CĂLINESCU, E. 18.
        surse: DLRLC
      • Vițelul ista, o dată ce-o venit pe lume, înapoi să cheamă că nu-l mai putem întoarce. BART, S. M. 85.
        surse: DLRLC
      • eliptic Cînd se născu copilul ce s-aștepta să vie. ALEXANDRESCU, M. 4.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Bine-ai venit!
      surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A veni (cuiva) în ajutor.
      surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A veni într-un suflet (sau cu sufletul la gură) = a veni foarte repede, abia mai putînd respira, gâfâind.
      surse: DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Iar ea-ntr-un suflet vine Cu părul desfăcut La mine Să-mi spuie ce-a făcut. TOPÎRCEANU, B. 34.
        surse: DLRLC
      • A treia zi dis-de-dimineață, se gîndi la tăune. Acesta veni într-un suflet. ISPIRESCU, L. 46.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie A veni glonț.
      surse: DLRLC
    • 2.6. expresie A veni la fața locului.
      surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A veni la spartul târgului = a sosi prea târziu.
      surse: DLRLC NODEX
    • 2.8. expresie (Despre suferințe, necazuri, boli) A veni pe (sau peste) capul cuiva = a se abate asupra cuiva.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pacostea aceasta chiar din senin veni preste capul meu. RETEGANUL, P. II 50.
        surse: DLRLC
      • Biata mamă nu știe de astă mare urgie ce i-a venit pe cap! CREANGĂ, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 2.9. expresie A veni cu jalba-n proțap.
      surse: DLRLC
    • 2.10. expresie A-i veni cuiva de-a gata (sau mură-n gură) = a căpăta fără nici o osteneală.
      surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A veni la cunoștința cuiva = a ajunge la cunoștința cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Plîngerile boierilor veniseră la cunoștința sultanului. ISPIRESCU, M. V. 9.
        surse: DLRLC
    • 2.12. (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Îi veneau scrisori și cereri de departe, din niște tîrguri cu nume ciudate. SADOVEANU, B. 10.
        surse: DLRLC
      • Pînă acu n-am primii banii. Firește că în două-trei zile îmi vin. CARAGIALE, O. VII 7.
        surse: DLRLC
      • Vin săgeți de pretutindeni. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
    • 2.13. (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • «Familia», revistă populară, venea negreșit la Blaj. CĂLINESCU, E. 114.
        surse: DLRLC
    • 2.14. (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Vorbele veneau greu, vîntul le împingea îndărăt, le ștergea, le schimba. DUMITRIU, P. F. 21.
        surse: DLRLC
      • Venea pînă la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. SADOVEANU, N. P. 25.
        surse: DLRLC
      • Mi-a venit la nas bunul miros de la friptura ta. RETEGANUL, P. III 62.
        surse: DLRLC
      • Îi venise și ei miros de pîrleala pieilor. ISPIRESCU, L. 214.
        surse: DLRLC
  • 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Venea la tîrg din cînd în cînd, ca să mă cerceteze cum își cerceta bărbăcuții de la turma lui de oi. SADOVEANU, N. F. 6.
      surse: DLRLC
    • Simțind că are să vie tată-său la judecată... se chibzuiră ca să facă o primire frumoasă. ISPIRESCU, L. 277.
      surse: DLRLC
    • Venea în toate zilele să cerceteze cum îi mai merge. CARAGIALE, O. III 76.
      surse: DLRLC
    • Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă. EMINESCU, O. I 92.
      surse: DLRLC
    • Vulpea nu venea pe-acolo cît știa că sturzul n-are ce-i da. ȘEZ. III 185.
      surse: DLRLC
    • 3.1. prin extensiune A se ivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apărea ivi
    • 3.2. expresie A-i veni (cuiva) lacrimile = a fi gata să plângă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plânge un exemplu
      exemple
      • O duceam în brațe și-mi veneau lacrimile, cînd o vedeam atît de ofilită! SADOVEANU, O. I 315.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-odată la ceva, a-și aminti de ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Te-am auzit pomenind ceva despre mama ta... și nu știu cum mi-au venit în cap copiii tăi. SAHIA, N. 32.
        surse: DLRLC
      • Îmi veni în minte o idee genială. HOGAȘ, M. N. 94.
        surse: DLRLC
      • Lui Urmă-Galbină îndată-i veni prin minte că așa este. RETEGANUL, P. V 76.
        surse: DLRLC
      • Se frămîntă ei cu mintea fel și chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. CREANGĂ, P. 310.
        surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Tocmai pentru că acum colonelul era în toane bune și-l lua peste picior, Mitică putea să-i vorbească despre tot ce avea în suflet și-i venea pe limbă. PAS, Z. III 170.
        surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Căzuse... blestămîndu-ne cum îi venea la gură. CREANGĂ, A. 111.
        surse: DLRLC
      • cu pronunțare regională Muierea... nu-l mai slăbea din.... cîte-i vineau la gură. RETEGANUL, P. I 7.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A-i veni (cuiva) (moș) Ene pe la gene.
      surse: DLRLC
  • 4. A urma după altcineva sau după altceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: succeda urma un exemplu
    exemple
    • Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetașu, pe urmă casa primarului. REBREANU, I. 10.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.2. expresie Cei ce vin (sau vor veni) (după noi) = urmașii noștri.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Banii ne trebuie să... clădim locașe pentru iertarea păcatelor noastre și pentru cei ce vor veni după noi. DELAVRANCEA, O. II 196.
        surse: DLRLC
      • Noi știm că-i multă viața Și în noi și-n cei ce vin. COȘBUC, P. II 107.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie A-i veni cuiva rândul = a sosi (după o așteptare) rândul cuiva la o acțiune.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A! boieri, a venit și rîndul domnului. DELAVRANCEA, O. II 159.
        surse: DLRLC
      • Veni rîndul să-i dea o desagă de galbini. RETEGANUL, P. IV 19.
        surse: DLRLC
      • Așa-i c-a venit și rîndul mieu? CREANGĂ, P. 54.
        surse: DLRLC
    • 4.4. A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • După boierime, veneau breslele negustorilor și a meseriașilor, lipsite de orice drept municipal. ALECSANDRI, la NEGRUZZI, S. I X.
        surse: DLRLC
  • 5. A-și avea originea; a se trage (din...).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: deriva izvorî proveni purcede un exemplu
    exemple
    • Afin, știind din ce venea boala intră... la împărăteasă. ISPIRESCU, L. 118.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A decurge (ca o consecință).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: decurge 2 exemple
      exemple
      • Te pun... la adăpost despre orice neajunsuri ar putea să-ți vină dupe urma cuvintelor mele, iubite autorule. ODOBESCU, S. III 11.
        surse: DLRLC
      • Hanii n-au vînat decît folosul lor și d-acilea vine că ei erau gata a încheia un tractat. BĂLCESCU, O. II 151.
        surse: DLRLC
  • 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Venea tîrziu acasă pentru că se ducea probabil la teatru. CĂLINESCU, E. 178.
      surse: DLRLC
    • Dintr-alte țări de soare pline, Pe unde-ați fost și voi străine, Veniți, dragi păsări, înapoi. COȘBUC, P. I 90.
      surse: DLRLC
    • Șezi aici pînă despre ziuă, că am să vin tot eu să te iau. CREANGĂ, P. 97.
      surse: DLRLC
    • Fie, mă duc; dar vin îndată îndărăt. ALECSANDRI, T. I 252.
      surse: DLRLC
    • Dar lui, măre, nu-i venea Nici lăptuțul la măsură, Nici cașul la-nchegătură. TEODORESCU, P. P. 514.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei bravo! Așa mai vii de-acasă, puiule! C. PETRESCU, C. V. 343.
        surse: DLRLC
      • Ia, acum mai vii de-acasă, fătul mieu. CREANGĂ, P. 223.
        surse: DLRLC
      • (Cu modificarea expresiei) Tocmai acum îmi veni și dumnealui de-acasă și pricepu că nesocotită fu a lui cerere. ISPIRESCU, U. 106.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mă bucuram că i-a venit și lui... mintea la loc. C. PETRESCU, Î. II 238.
        surse: DLRLC
      • Îmblătea pe bietul țigan ca să-i vină mintea la loc. RETEGANUL, P. I 74.
        surse: DLRLC
    • 6.3. expresie A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire (în simțire, în cunoștinți sau, regional, în ori) = a se reculege, a se dezmetici, a se calma, a se liniști.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Tîrgovețului nu-i venise încă nici inima, nici graiul la loc. GALAN, Z. R. 49.
        surse: DLRLC
      • Venindu-i inima la loc și plin de încredere în sine că va izbuti la ceea ce gîndea, se înfățișează înaintea tată-său. CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • Iată-l!... O! parcă-mi mai vine inima la loc. ALECSANDRI, T. II 30.
        surse: DLRLC
      • Cei de față stăteau încremeniți: încă nu-și veniseră în fire. SADOVEANU, N. P. 386.
        surse: DLRLC
      • Fata... era mai mult moartă decît vie; abia și-au putut veni în ori. SBIERA, P. 309.
        surse: DLRLC
      • După ce-și veni în simțiri din amețeală, își ținu firea. ISPIRESCU, L. 136.
        surse: DLRLC
    • 6.4. expresie învechit popular A-și veni în cunoștință (sau în socotință) = a-și da seama; a se lămuri.
      surse: DLRLC sinonime: pricepe 3 exemple
      exemple
      • Începură a-și da coate, a-și veni în cunoștință. ISPIRESCU, L. 38.
        surse: DLRLC
      • Boierii și-au venit în cunoștință; au văzut că turma nu poate fi fără păstor. NEGRUZZI S. I 149.
        surse: DLRLC
      • Viindu-i în socotință că el... nu cunoștea nici cea mai mică parte a [ostrovului]. DRĂGHICI, R. 154.
        surse: DLRLC
    • 6.5. expresie A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe).
      surse: DEX '09 sinonime: muri (verb)
      • 6.5.1. expresie (În imprecații) Veni-ți-ar numele! exprimă dorința ca cel căruia ne adresăm (sau despre care vorbim) să nu se mai întoarcă din locurile unde se duce.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 6.6. A se întoarce, a reveni la locul de mai înainte.
      surse: NODEX sinonime: reveni (veni) un exemplu
      exemple
      • Păsările vin la cuiburile lor.
        surse: NODEX
  • 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Curtea venea ceva mai depărtișor de sat, încolo, pe-un deal. MIRONESCU, S. A. 104.
      surse: DLRLC
    • Pe sub teii de pe vale, Cam pe unde vine moara. PĂUN-PINCIO, P. 76.
      surse: DLRLC
    • Din sus de Humulești vin Vînătorii Neamțului. CREANGĂ, A. 71.
      surse: DLRLC
    • 7.1. A ajunge până la...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atinge 2 exemple
      exemple
      • Genele... așa-i erau de lungi și de dese de-i veneau pînă la gură. RETEGANUL, P. V 36.
        surse: DLRLC
      • Iarbă verde subțirică și naltă de-mi venea pînă mai sus de genunchi. ISPIRESCU, L. 244.
        surse: DLRLC
      • 7.1.1. expresie rar A-i veni (cuiva) apa la gură, se spune când cineva se găsește într-o situație foarte grea.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Alegea totdauna vremurile cele mai grele, cînd adică se sculau turcii cu război asupra lui Mihai Viteazul, cu gînd ca, văzînd Mihai că-i vine apa la gură, să făgăduiască tot ce va cere... Batóri. ISPIRESCU, M. V. 34.
          surse: DLRLC
  • 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Turcii... mijlociră să vie domn [Mihai]. ISPIRESCU, M. V. 4.
      surse: DLRLC
    • Iarăși au venit în ce dintăi ticăloasă stare. DRĂGHICI, R. 140.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie A veni în nas = a cădea (cu fața în jos).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cădea un exemplu
      exemple
      • Ei! se-ngroașă gluma!... Pînă ce am venit în nas. DELAVRANCEA, O. II 113.
        surse: DLRLC
    • 8.2. expresie A-i veni (cuiva) rău = a fi cuprins de amețeală, a se simți rău, a-și pierde (sau a fi pe punctul de a-și pierde) cunoștința.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Abia mai putu îngăima cîteva cuvinte fără șir, pătrunsă de un fior la gîndul... că lui Nicu i s-a întîmplat ceva. Îi veni rău. CAMIL PETRESCU, O. II 486.
        surse: DLRLC
      • Un sentiment de neliniște, de osteneală. îl grăbea spre casă, ca pe un om care simte că-i vine rău. VLAHUȚĂ, O. A. III 58.
        surse: DLRLC
    • 8.3. expresie A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Din copilăria mea sînt deprins a asculta de tată și, tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu știu cum. CREANGĂ, P. 203.
        surse: DLRLC
    • 8.4. expresie A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 8.5. expresie A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • La urmă, venind vorba de doine ardelenești, a cîntat. REBREANU, R. I 173.
        surse: DLRLC
      • Din una, din alta, veni vorba că se duce în călătorie. ISPIRESCU, L. 127.
        surse: DLRLC
      • Fiindcă a venit vorba de-așa, îți spun ca la un frate. CREANGĂ, P. 200.
        surse: DLRLC
      • Nimic mai frumos decît situația acestui tîrg pe un vesel podiș îmbrățoșat de Siret și Moldova... Dar iacă am venit la Moldova. Vornicul Ureche zice că numele țării vine de la ea. NEGRUZZI, S. I 194.
        surse: DLRLC
    • 8.6. expresie A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele mele? CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Mă tem să nu viu la cuvintele căpitanului. DRĂGHICI, R. 15.
        surse: DLRLC
      • Și din gură mi-i zicea: Ai venit la vorba mea. TEODORESCU, P. P. 628.
        surse: DLRLC
    • 8.7. expresie Vine cam ciudat = este sau pare ciudat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un bou în post mare? Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntîmplă în oricare loc. ALEXANDRESCU, P. 64.
        surse: DLRLC
    • 8.8. expresie Așa vine vorba = așa se spune, așa e obiceiul.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să nu luați în nume de rău cînd mă veți auzi zicîndu-vă: dragii moșului căci de! așa vine vorba. ISPIRESCU, U. 2.
        surse: DLRLC
    • 8.9. expresie Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: un exemplu
      exemple
      • Ceasul primejdiei se apropie... Așa mă tem. – Te temi?... – Vorba vine. ALECSANDRI, T. 1124.
        surse: DLRLC
    • 8.10. expresie Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cum vine asta pe limba noastră, întrebă șeful de echipaj. BART, S. M. 101.
        surse: DLRLC
    • 8.11. expresie A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac.
      surse: DLRLC
  • 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • De-ar veni o întîmplare nouă, pe care am ajuta-o să se prefacă în minune. SADOVEANU, P. 110.
      surse: DLRLC
    • 9.1. (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sosi 2 exemple
      exemple
      • Cum vine duminecă, Ipate și cu Chirică se ieu și se duc la horă în sat. CREANGĂ, P. 163.
        surse: DLRLC
      • Să nu vie vremea să dai cinstea pe rușine. NEGRUZZI, S. I 249.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie popular Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mă muncesc de vine-un an Să fac din pelin zahar. TEODORESCU, P. P. 285.
          surse: DLRLC
      • 9.1.2. expresie popular A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
        exemple
        • Mă gîndesc că omul nu știe cînd îi vine ceasul. DELAVRANCEA, O. II 219.
          surse: DLRLC
        • În ziua a treia, îi veni ceasul nașterii. ISPIRESCU, L. 121.
          surse: DLRLC
        • figurat Forțele vii ale unui neam pot fi stînjenite o vreme; cînd le vine însă ceasul, înmuguresc și înfloresc cu putere irezistibilă. SADOVEANU, E. 67.
          surse: DLRLC
  • 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A pune stăpânire, a preocupa pe cineva.
    exemple
    • Nu care cumva să-i vie poftă să și domnească. ISPIRESCU, L. 327.
      surse: DLRLC
    • Mi-au venit și mie toane. EMINESCU, N. 20.
      surse: DLRLC
    • Să-i vină răul gînd de a lepăda cartea ta din mînă. ODOBESCU, S. III 11.
      surse: DLRLC
    • I-am trimis dorul acasă Pe frunză din via noastă! Dorul lui e mare domn; Seara cînd îi vine somn, Trebuie să i-l adorm. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 126.
      surse: DLRLC
    • Nici în casă nu-i venea să rămînă peste noapte. BART, E. 255.
      surse: DLRLC
    • S-a trezit deodată cu Șofron, dar nu-i venea să se scoale. SLAVICI, O. I 220.
      surse: DLRLC
    • Doamne ferește de omul nebun, că tare-i de jălit, sărmanul. Pe de-o parte îți vine a rîde și pe de alta îți vine a-l plînge. CREANGĂ, P. 243.
      surse: DLRLC
    • eliptic Aș juca și nu știu bine; M-aș lăsa și iar nu-mi vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 419.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A nu-i veni (cuiva) creadă.
      surse: DLRLC
    • 10.2. expresie A-i veni (cuiva) bâzdâcul.
      surse: DLRLC
    • 10.3. expresie A-i veni cuiva hachițele.
      surse: DLRLC
    • 10.4. expresie A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.5. expresie Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei, acum, ce ți-a venit să-mi răscolești dosarele? BARANGA, I. 162.
        surse: DLRLC
      • Ce-i veni lui, ia o piatră și aruncînd-o către fîntînă, nemerește drept în tigvă. ISPIRESCU, L. 357.
        surse: DLRLC
      • Într-una din zile, ce-i vine părintelui, ne caută ceasloavele. CREANGĂ, A. 4.
        surse: DLRLC
    • 10.6. expresie Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fata minte cum îi vine. COȘBUC, P. I 203.
        surse: DLRLC
      • N-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place pe copilă s-o dezmierzi. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
    • 10.7. expresie A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ei nu-i venea la socoteală să se arate lui aevea. ISPIRESCU, L. 184.
        surse: DLRLC
      • Se prinde în joc lîngă o fată care chitește că i-ar cam veni la socoteală. CREANGĂ, P. 163.
        surse: DLRLC
    • 10.8. expresie A-i veni bine (să...).
      surse: DLRLC
    • 10.9. expresie A-i veni la merchez.
      surse: DLRLC
    • 10.10. expresie A-i veni greu (să...).
      surse: DLRLC
    • 10.11. expresie A-i veni peste mână.
      surse: DLRLC
    • 10.12. expresie A nu-i veni la cherem.
      surse: DLRLC
  • 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Am niște rochii pentru Sabina... Prefăcute, cred că au să-i vină foarte bine. C. PETRESCU, C. V. 227.
      surse: DLRLC
    • Cearcă să vadă dacă papucul vine pe piciorul fetei babei. ȘEZ. V 67.
      surse: DLRLC
    • 11.1. prin extensiune A-i ședea cuiva bine (sau rău).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.2. învechit (În construcții negative) A se potrivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cadra un exemplu
      exemple
      • Căci nu vine Pentru mine Să știu scri ca-un diac. NEGRUZZI, S. II 110.
        surse: DLRLC
  • 12. A-i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • reflexiv Puțintel ți s-a venit Num-un stînjin de pămînt. MARIAN, Î. 516.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Ieri am fost la cănțelerie și vătavul a spus că nu mi se vine nimic. CONTEMPORANUL, IV 392.
      surse: DLRLC
    • 12.1. popular A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Miu că se necăjea, Trăgea măciuca de la sacsana, care venea șaptesprece oca. MAT. FOLK. 214.
        surse: DLRLC
      • La măciucă se uita: Cu dreapta C-o apuca, În cîntar Că mi-o punea, Zece oca că-mi venea. TEODORESCU, P. P. 599.
        surse: DLRLC
  • 13. popular A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • [Prietenii] ofițerului veneau, cum s-ar zice, cumetri cu alde Ciupitu cîrciumarul. CAMIL PETRESCU, O. II 519.
      surse: DLRLC
    • Într-o fereastră din multele ferestre ale acelui castel zărește o femeie cosînd, care îi venea oarecum cunoscută. BOTA, P. 78.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Forme flexionare atipice: prezent indicativ persoana a 2-a și vini; participiu și vint, vent.
    surse: DLRLC

etimologie:

via (vb.)

  • 1. învechit A avea viață.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 sinonime: exista trăi viețui 3 exemple
    exemple
    • Foamea îi dete în știre că el viază încă. ISPIRESCU, L. 147.
      surse: DLRLC
    • Inima ei, ce se hrănea de dragoste, nu putea via fără amor. NEGRUZZI, S. I 25.
      surse: DLRLC
    • Gînganie fără suflare, Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază, Toată lumea îndreptează (Ceasornicul). GOROVEI, C. 68.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A continua să existe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: dura (ține) dăinui persista 3 exemple
      exemple
      • Sînt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte! E doina ta cea dulce, dulce mamă! IOSIF, P. 42.
        surse: DLRLC
      • În poporul romînesc de rînd viază un simțimînt al datorințelor sale către țeară. ODOBESCU, S. III 559.
        surse: DLRLC
      • [Lăpușneanu] ca să tragă inimile norodului, în care via încă pomenirea lui Rareș, se însură și luă... pre fiica lui. NEGRUZZI, S. I 144.
        surse: DLRLC

etimologie:

vie

  • 1. Teren plantat cu viță; plantație de viță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: viișoară 3 exemple
    exemple
    • Casa bătrînească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păseri alcătuiau gospodăria babei. CREANGĂ, P. 3.
      surse: DLRLC
    • Cîntă cucu-n deal la vie, Inima ca să-mi învie. BELDICEANU, P. 95.
      surse: DLRLC
    • Nu mi-au venit încă buțile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI, S. I 82.
      surse: DLRLC
    • surse: NODEX
    • 1.2. expresie A se duce la vie cu struguri în poală = a pleca undeva luând cu sine lucruri ce pot fi găsite acolo.
      surse: NODEX
  • 2. Viță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: viță viță-de-vie 3 exemple
    exemple
    • Vița de vie tot învie, Iară vița de boz, tot răgoz. CREANGĂ, P. 210.
      surse: DLRLC
    • Să trăiască moș Noe, cel care-o discoperit via! ALECSANDRI, T. 843.
      surse: DLRLC
    • Bine-a zis frunza de vie Că dragostea nu-i moșie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 219.
      surse: DLRLC

etimologie:

viță-de-vie

  • 1. Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, cu lăstari subțiri și frunze mari, lobate și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți pentru producția de struguri și de vin (Vitis).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: vie 3 exemple
    exemple
    • Din crengi de viță să-mpletim cununi. BENIUC, M. 110.
      surse: DLRLC
    • Uluci năpădite de viță de vie despărțeau grădina cu plopi de locul unei fierării. CĂLINESCU, E. 67.
      surse: DLRLC
    • Bată-l vîntul și seninul P-ăl de tot samănă inul Și nu sădește la viță. TEODORESCU, P. P. 333.
      surse: DLRLC

etimologie:

viu (adj.)

  • 1. adesea substantivat Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: viuleț, viuliță 5 exemple
    exemple
    • Mediul pune la dispoziția ființei vii materia din care se compune, energiile pe care le cheltuiește și excitanții care o pun în mișcare. MARINESCU, P. A. 44.
      surse: DLRLC
    • Să nu mai știu De sînt mort sau de sînt viu. ALECSANDRI, P. 102.
      surse: DLRLC
    • Cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 138.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Cu viii nu mai am de-a face de mult. MACEDONSKI, O. I 32.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Părintele Isaia, în loc să umble morțiș, ca alți popi, după cerșitorit, luînd și de pe viu și de pe mort... el, dimpotrivă, zicea că este de altă părere. CREANGĂ, A. 138.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De viu = fiind încă în viață.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Chinul ăsta cum se cheamă, Cînd de viu ești în mormînt? COȘBUC, P. II 10.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi se pierd de vii În codri merei pustii. ALECSANDRI, P. II 90.
        surse: DLRLC
      • Cine face orz din grîu, Să-l mînce viermii de viu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 281.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie Îl mănâncă viermii de viu, se spune despre cineva extrem de leneș sau de neîngrijit, de murdar.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie A mânca (13.) (pe cineva) de viu (13.).
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe viu = în mod direct.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: nemijlocit
    • 1.3. expresie Prin (sau cu) viu grai = oral
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. expresie A jupui (2.) pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: jecmăni jefui
    • 1.5. expresie A îngropa (1.22.) (pe cineva) de viu (1.22.) sau a băga (1.22.) (pe cineva) de viu (1.22.) în mormânt (1.22.) (sau în groapă, în pământ).
      surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Viu-viuț (sau viu-viuleț)= chiar viu, într-adevăr viu.
      surse: DLRLC sinonime: nevătămat 2 exemple
      exemple
      • Porunci lui Ercule să-i aducă din Arcadia vie-viuliță, cerboaica. ISPIRESCU, U. 37.
        surse: DLRLC
      • Căprioara ce-o împușcase fugea vie-viuliță. ȘEZ. VII 50.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau nu; cu orice preț.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.8. expresie Mai mult mort (6.) decît viu (6.) sau nici viu, nici mort = extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.).
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.9. (și) substantivat expresie A fi mort între vii = a fi ca și mort.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.10. (și) substantivat expresie Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. (și) substantivat expresie Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Morți cu morți și vii cu vii, Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487.
        surse: DLRLC
    • 1.12. Care este dotat cu simțire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: însuflețit 3 exemple
      exemple
      • Noi sîntem adevărata uzină, sîntem uzina vie. SAHIA, N. 36.
        surse: DLRLC
      • Harabagia... e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie, care la deal să dă pe jos. CREANGĂ, P. 107.
        surse: DLRLC
      • Eu sînt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • 1.12.3. Rană (sau carne (1.2.)) vie = rană (sau carne) a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Îl legă în pat, și-l bătu, și-l crestă cu iataganul de i-a făcut trupul ca o rană vie. SADOVEANU, O. VIII 236.
          surse: DLRLC
      • 1.12.4. Argint-viu (1.).
        surse: DLRLC
    • 1.13. Care persistă, care dăinuie încă.
      surse: DEX '09 NODEX un exemplu
      exemple
      • Tradiție vie. Amintire vie.
        surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
      • 1.13.1. Limbă vie = limbă care se vorbește și evoluează, care este în circulație.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Limba vie nu poate fi stăvilită; încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. SADOVEANU, E. 35.
          surse: DLRLC
        • Amintirile și povestirile lui Creangă sînt însăși limba vie a poporului, ridicată la un înalt potențial artistic. SADOVEANU, E. 97.
          surse: DLRLC
    • 1.14. În concepția creștină:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: etern nemuritor (adj.) veșnic un exemplu
      exemple
      • Mă jur pe viul dumnezeu și pe stema mea de împărat că... îi voi da pe fata mea. ISPIRESCU, L. 378.
        surse: DLRLC
  • 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Admiram cele patru animale subțiri și vii ca jocul de izvor. CAMIL PETRESCU, U. N. 383.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Cu reacțiuni viguroase, prompte, firești; plin de vitalitate.
      surse: DLRLC sinonime: dinamic (adj.) un exemplu
      exemple
      • Duduie, să știi că de data asta te admir eu, pentru că urăști, iubești, disprețuiești, ești vie și limpede. IBRĂILEANU, A. 75.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Discuție vie.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Mesenii încîntați Rămas-au... Atît era de vie și de atrăgătoare Vorbirea lui. ALECSANDRI, T. II 100.
        surse: DLRLC
    • 2.3. (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ager vioi 2 exemple
      exemple
      • Privea țintă numai cu ochii lui vii și zîmbea cu zîmbetul lui misterios. SADOVEANU, O. VII 77.
        surse: DLRLC
      • Pe figura lui negricioasă, cu privirea vie de diamant negru a ochilor, a trecut un surîs. CAMIL PETRESCU, O. I 283.
        surse: DLRLC
  • 3. (Despre plante) Plin de sevă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: sănătos verde (adj.) viguros un exemplu
    exemple
    • Unde-s tufele mai vii, Tot mormînturi de copii. ALECSANDRI, P. P. 35.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre ape) Care curge repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Iată punțile de bîrne... Morile, izvorul viu. MACEDONSKI, O. I 8.
        surse: DLRLC
      • Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
    • 3.2. rar Despre aer:
      exemple
      • Stătură toți trei în picioare în aerul viu, trezit, tare, desprimăvărat. DUMITRIU, N. 21.
        surse: DLRLC
    • 3.3. (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Lelița Ileana hrănea un foc viu sub șopron. SADOVEANU, O. VIII 214.
        surse: DLRLC
  • 4. Despre sunete:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: puternic răsunător 4 exemple
    exemple
    • A prins să sune sunet viu De treasc și trîmbiți și de chiu. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Un sunet de argint răsună viu. DUNĂREANU, CH. 122.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Tunetul prin bubuire viu răspunde la urare. BELDICEANU, P. 65.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Despre (surse de) lumină:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: orbitor puternic tare 4 exemple
      exemple
      • O lumină vie se deschisese într-o clipă cătră sate în ceață, cătră apele împrăștiate ale Moldovei. SADOVEANU, O. IV 486.
        surse: DLRLC
      • Era un soare viu ca de cristal apos. CAMIL, PETRESCU, U. N. 199.
        surse: DLRLC
      • Se văzu în lumina vie că ochii lui erau plini de lacrimi. EMINESCU, N. 55.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Și cît de viu s-aprinde el [luceafărul] în orișicare sară. EMINESCU, O. I 168.
        surse: DLRLC
    • 4.2. Despre culori:
      exemple
      • Îmi aduc aminte de fluturii pe care i-am prins și de culorile vii și minunate pe care le-am șters, în glumă, de pe aripile lor. STANCU, D. 24.
        surse: DLRLC
      • Pe jos sînt covoare țesute-n flori vii. EMINESCU, O. IV 165.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Raze de soare scînteiau în mătăsuri și dantele viu colorate, răspîndite în neorînduială pe mese. SADOVEANU, O. VIII 39.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Sînt păduri de portocale Ce s-acoper viu cu flori. ALECSANDRI, P. III 130.
        surse: DLRLC
  • 5. Despre abstracte:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intens puternic 6 exemple
    exemple
    • Durere vie.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În oglinda închipuirii se păstrează vii și neșterse unele amintiri ale trecutului. HOGAȘ, M. N. 107.
      surse: DLRLC
    • Aici amintirile istorice sînt vii. VLAHUȚĂ, R. P. 63.
      surse: DLRLC
    • Aceasta trăda viul interes ce trebuia să-l poarte pentru Dionis. EMINESCU, N. 77.
      surse: DLRLC
    • El aleargă plaiul fără să-o-ntîlnească, Via lui durere crește nencetat. BOLINTINEANU, O. 87.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial E Ileana Cosînzeana!... la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit. ALECSANDRI, P. III 20.
      surse: DLRLC

etimologie: