3 intrări

36 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÚNDĂ, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o masă de apă care face o mișcare ritmică ușoară de ridicare și coborâre formând ondulații la suprafața apei; p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). ♦ Șuvoi, torent. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care cade în rafale. 2. Masă de aer care se mișcă ușor; p. ext. aer, văzduh. 3. Mișcare de vibrație (ușoară); zgomot (ușor). II. (Fiz.) Propagare din aproape în aproape a unei oscilații, cu viteză finită și printr-o variație spațială. ◊ Lungime de undă = distanța dintre două puncte succesive ale unei unde, în care oscilația are aceeași fază. Undă seismică = undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pământului. Undă de șoc = undă seismică de mare intensitate. Undă electromagnetică = câmp electromagnetic variabil care se propagă în urma interacțiunilor dintre variațiile câmpului electric și ale celui magnetic. (În radiofonie) Undă scurtă = undă electromagnetică cu o lungime medie de 0,50 m. Undă mijlocie = undă electromagnetică cu o lungime de 200-600 m. Undă lungă = undă electromagnetică cu o lungime de 700-2.000 m. Undă verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto pe arterele de circulație din orașe, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. – Lat. unda (pentru sensul II, după fr. onde).

undă sf [At: PSALT. HUR. 74v/25 / Pl: ~de / E: ml unda] 1 Masă de apă cu o mișcare ritmică, de ridicare și coborâre (dând impresia că se deplasează) Si: val, talaz. 2 (Pex) Apa mării. 3 (Pex) Apă curgătoare sau stătătoare. 4 Suprafața apei. 5-6 (Îe) A ieși (sau a scoate) în ~ A ieși sau a face să iasă la suprafață. 7-8 (Fig; îae) A se afirma sau a face să se afirme. 9 (Îe) A da în ~ A spăla. 10 (Îae) A clăti (17). 11 Cantitate mică. 12 (Pan) Mulțime de oameni care se mișcă în valuri. 13 (Fig) Revărsare. 14 (Reg; îe) A-i veni cuiva ~dele cele rele A-i veni (cuiva) toanele, nebuniile, istericalele. 15 (Reg; îe) Într-o ~ Într-un acces de mânie. 16 (Reg; fig) Fire iute. 17 (Reg; fig) Hotărâre pripită. 18 (Înv; fig) Neplăcere. 19 (Înv; fig) Necaz. 20 Mișcare a unui lichid care fierbe. 21 (Îe) A da în ~ (sau, rar, a da ~ sau ~de) A clocoti (1). 22 (Pan) Încrețitură. 23 (Lpl) Reflexe pe care le au unele țesături de mătase Si: apă (42). 24 Torent. 25 (Pex) Curs de apă rapid Si: puhoi, șuvoi1. 26 Masă de aer care se mișcă ușor. 27 (Pex) Aer1 (1). 28 (Fig) Val de miros. 29 Sunet (repetat). 30 Fragment de melodie, de cântec. 31 (Pop; lpl) Rânduri. 32 (Reg) Moment. 33 (Fiz) Formă de propagare a unei oscilații, care se deplasează din aproape în aproape, schimbându-și periodic valoarea în diferitele puncte ale spațiului. 34 (Îs) Lungime de ~ Distanța dintre două puncte succesive ale unei unde aflate în aceeași fază de oscilație. 35 (Îs) ~ electromagnetică Undă în care mărimile ce se propagă sunt intensitățile unui câmp electric și ale unui câmp magnetic, depinzând unele de celelalte. 36 (Îs) ~ radio Undă electromagnetică a cărei frecvență se situează în domeniul radiofrecvențelor. 37 (Îs) ~ sonoră Undă care corespunde propagării unei mișcări oscilatorii elastice și care transmite sunete a căror înălțime e cu atât mai mare cu cât frecvența e mai înaltă. 38 (Îs) ~ seismică Fenomen de propagare din aproape în aproape a unui cutremur de pământ din epicentru în toate direcțiile (și la suprafața Pământului).

ÚNDĂ, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o masă de apă care face o mișcare ritmică ușoară de ridicare și coborâre formând ondulații la suprafața apei; p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). ♦ Șuvoi, torent. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care cade în rafale. 2. Masă de aer care se mișcă ușor; p. ext. aer, văzduh. 3. Mișcare de vibrație (ușoară); zgomot (ușor). II. (Fiz.) Propagare din aproape în aproape a unei oscilații, cu viteză finită și printr-o variație spațială. ◊ Lungime de undă = distanța dintre două puncte succesive ale unei unde, în care oscilația are aceeași fază. Undă seismică = undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pământului. Undă de șoc = undă seismică de mare intensitate. Undă electromagnetică = câmp electromagnetic variabil care se propagă în urma interacțiunilor dintre variațiile câmpului electric și ale celui magnetic. (În radiofonie) Undă scurtă = undă electromagnetică cu o lungime medie de 0,50 m. Undă mijlocie = undă electromagnetică cu o lungime de 200-600 m. Undă lungă = undă electromagnetică cu o lungime de 700-2.000 m. Undă verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto pe arterele de circulație din orașe, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. – Lat. unda (cu sensul II după fr. onde).

ÚNDĂ, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o masă de apă care face o mișcare ritmică, ușoară, de ridicare și coborîre (v. val, talaz); p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). Priveam în unda limpede jocul peștilor care fulgerau prin lumina apei ca niște săgeți de argint. SADOVEANU, O. VII 294. Bătrîne Olt! – cu buza arsă Îți sărutăm unda căruntă. GOGA, P. 15. Unde zglobii împrejur clipotind se-nălțau curioase, Nava plutea ușurel, fără pilot în lumină. TOPÎRCEANU, P. 47. Pîrîului se tînguiește-o floare: Ce blînd erai în vremuri mai senine! Purtai în unde numai dezmierdare. CERNA, P. 92. ◊ Fig. Undele poporului se despică îndată sub pașii lor... și se închid după ei. BOLINTINEANU, O. 287. (Cu aluzie la mișcarea ondulatorie a apei) O părere de rău cumplită îi aduse în piept o undă de dor. SADOVEANU, O. II 29. Intra, oare, în tulburarea mea și ceva din prestigiul acelui obraz atît de drag... sub undele arămii ale părului? GALACTION, O. I 58. Era fără îndoială un paroxism, o undă de nebunie în furia ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 93. Pe fața femeii trecu o undă de înviorare. REBREANU, R. II 65. ◊ Expr. A ieși în undă = a ieși la suprafață, a se afirma. Vroința să ne fie tare și vom ieși iar în undă. ALECSANDRI, S. 110. Sfînta dreptate a ieșit în undă pentru toți. id. T. III 1470. (Despre lichide) A da în undă v. da3 (II 9). ♦ Șuvoi, torent. Am trecut eu Tazlăul de-amu vro trei zile, după bureți, da m-o prins unda dincoace și n-am mai putut trece-napoi. HOGAȘ, M. N. 212. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care se abate în trîmbe, fără continuitate. Cătră sfîrșitul lunii martie veniră cîteva unde reci de lapoviță. SADOVEANU, O. IV 51. Ploaia cade-n unde. ALECSANDRI, P. III 453. 2. Masă de aer care se mișcă ușor; p. ext. aer, văzduh. Intrai c-o undă aspră a vijeliei. SADOVEANU, O. I 434. Unde de fierbințeală vibrau peste bisericuța adormită. GALACTION, O. I 42. Ciocîrliile înnebuniseră, plutind și ciripind în undele curate ale înălțimilor. SANDU-ALDEA, U. P. 25. Aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui... oglindește ierburile și bălăriile din depărtare. ODOBESCU, S. III 14. ◊ (Determinat prin «de vînt») Clopotele se stingeau în vreo undă de vînt rece. DUMITRIU, N. 54. Ce de joc și veselie cînd e soarele la toacă! Iată-le, sărind se joacă Undele de vînt. COȘBUC, P. II 16. ◊ Fig. Luca Talabă intră cu cîțiva tovarăși, aducînd o undă violentă de usturoi. REBREANU, R. I 170. (Cu aluzie la durata scurtă, dar puternică a mișcării de deplasare) Calul se năpustea cîte o undă. SADOVEANU, O. I 511. 3. Mișcare de vibrație; zgomot, sunet. Începură în noaptea de primăvară, afară, a tremura vibrările clopotului celui mare. Veneau unde după unde, cînd mai slăbite, cînd mai pline. SADOVEANU, O. IV 54. II. (Fiz.) Fenomen variabil în timp, care se produce într-un mediu continuu printr-o acțiune din aproape în aproape. ◊ Undă sonoră = undă care, prin propagarea ei, transmite sunetul într-un mediu. Lungime de undă = distanța dintre două puncte succesive, în direcția de propagare a unei unde periodice, în care oscilația are aceeași fază, după depășirea căreia valorile succesive ale funcțiunii de undă se reproduc cu aceleași valori și în aceeași ordine. Undă seismică = undă pornită din epicentrul unui cutremur de pămînt și de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pămîntului. (În radiofonie) Undă scurtă = undă electromagnetică cu o lungime de 0-50 m. Undă mijlocie = undă electromagnetică cu o lungime de 200-600 m. Undă lungă = undă electromagnetică cu o lungime de 700-2000 m.

ÚNDĂ s. f. fiecare din seria de mișcări concentrice care se propagă într-un mediu fluid sub influența unei impulsiuni. ♦ lungime de ~ = distanța la care se propagă o undă într-un interval dat; ~ de șoc = a) suflul unei bombe; b) undă seismică de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. (< lat. unda, după fr. onde)

ÚNDĂ ~e f. 1) Ondulație care se propagă pe suprafața unei ape liniștite (mare, lac, iaz). ~ele lacului. 2) Mișcare (ușor) oscilatoare într-un mediu oarecare. ◊ ~ seismică undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pământului. ~ sonoră undă de sunet ce se propagă prin mișcare oscilatoare. ~e scurte, ~e lungi, ~e medii, ~e ultrascurte clasificare a undelor electromagnetice, folosite în radiodifuziune. [G.-D. undei] /<lat. unda

undă f. 1. val, ridicătură de apă agitată; 2. fig. ceea ce seamănă undelor: o desmierda pe unda părului AL.; 3. (poetic) ceea ce abundă: unde de popoare EM.

undă f., pl. e (lat. ŭnda, it. pv. cat. sp. pg. onda, fr. onde. V. undez). Ps. S. Val, talaz. Azĭ. Apă care vine inundînd: unda se ridicase pînă aproape de strașina moriĭ (Sov. 199), o undă turbată se vedea sosind (200). A da în undă, a unda, a ține în apă pînă la primu clocot: A da fasolea în undă. Neol. (după fr.). Val: undele laculuĭ, (în fiz.) undele aeruluĭ. V. haĭt, năboĭ, zăpor.

UNDÁ, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undare.

unda [At: PSALT. 157 / V: ~di, (înv) ~deza / Pzi: ~dez, (înv) und / E: ml undare cf și undă] 1-2 vit (D. ape) A (se) undui1 (1). 3 vt A uda (1). 4 vi (Pan; d. păr) A avea ondulații. 5-6 vit (Îvr) A acoperi din abundență Si: a năpădi, a inunda. 7-8 vit (Îvp, d. lichide) A începe să fiarbă Si: a opări, a clocoti (1), a fierbe (2). 9-10 vtr (Reg; c. i. legume, fructe, preparate din carne etc.) A (se) opări. 11 vr (Îvr) A ieși la suprafață.

UNDÁ, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undare.

UNDÁ, undez, vb. I. Intranz. 1. (Și în forma undi; despre lichide, astăzi mai ales poetic) A se mișca în valuri; a face unde, a undui. Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Tranz. fact. O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. – Variantă: undí, undesc, vb. IV.

úndă de șóc sint. s.1. (geol.) Undă seismică de mare intensitate ◊ Unda de șoc care a avut o perioadă de aproape un minut a fost simțită de populație.” R.l. 7 III 77 p. 6. ♦ 2. (med.) Procedeu medical ◊ „Utilizând fenomenul undei de șoc, o echipă de medici din München a evitat în 450 de cazuri operația unor pacienți cu calcul renal. Echipa a pus la punct un aparat care permite pulverizarea acestora, prin procedeul amintit.” R.l. 5 V 84 p. 6 (din undă + de + șoc, după fr. onde de choc, engl. shock wave; DMN 1967; D.Tr., LTR, LGG; DEX-S)

úndă vérde sint. s.1. (circ.) Sistem de circulație care permite autovehiculelor care circulă cu o anumită viteză, constantă, să întâlnească numai semafoarele ◊ „pe verde” ◊ „Anul acesta va marca și începerea lucrărilor pentru instalarea de «undă verde» pe axa piața Victoriei – piața Națiunilor Unite.” R.l. 11 I 77 p. 5. ◊ «Unda verde», dincolo de menirea ei principală de a asigura fluxul continuu al vehiculelor, este și un excelent instrument de luptă împotriva poluării.” Sc. 22 IV 78 p. 7. ◊ „Computerul dirijează «unda verde». Sc. 18 II 79 p. 5; v. și R.l. 28 IV 78 p. 5; v. și fluidizare (1975). ♦ 2. (fig.) Aprobare ◊ „V.P., secretarul american al apărării, a venit să dea «undă verde» Europei de Est.” Ev.z. 18 VII 94 p. 1 (din undă + verde, după fr. onde verte, germ. grüne Welle; DTN 1975; R. Zafiu în R.lit. 15/96 p. 9; DEX-S)

A UNDÁ ~éz 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare

hertziene (undele) f. pl. Fiz. unde electrice (studiate de fizicianul german Rudolf Hertz, mort în 1894).

undéz v. tr. (lat. ŭndare. V. undă, undulez, ab- și in-und). Vechĭ. Azĭ nord și Ban. Clocotesc, fierb1 în clocote. V. trans. Fac să clocotească orĭ să unduleze: o adiere unda semănăturile (Delv.). Ferb puțin: a unda niște carne ca să se frăgezească înainte de a o frige. – L. V. des și a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).[1]

  1. 1. În original lipsește verbul fierb (după îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului). — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: undă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undă
  • unda
plural
  • unde
  • undele
genitiv-dativ singular
  • unde
  • undei
plural
  • unde
  • undelor
vocativ singular
plural
Intrare: UNDĂ
UNDĂ
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: unda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unda
  • undare
  • undat
  • undatu‑
  • undând
  • undându‑
singular plural
  • undea
  • undați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undez
(să)
  • undez
  • undam
  • undai
  • undasem
a II-a (tu)
  • undezi
(să)
  • undezi
  • undai
  • undași
  • undaseși
a III-a (el, ea)
  • undea
(să)
  • undeze
  • unda
  • undă
  • undase
plural I (noi)
  • undăm
(să)
  • undăm
  • undam
  • undarăm
  • undaserăm
  • undasem
a II-a (voi)
  • undați
(să)
  • undați
  • undați
  • undarăți
  • undaserăți
  • undaseți
a III-a (ei, ele)
  • undea
(să)
  • undeze
  • undau
  • unda
  • undaseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • undi
  • undire
  • undit
  • unditu‑
  • undind
  • undindu‑
singular plural
  • undește
  • undiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undesc
(să)
  • undesc
  • undeam
  • undii
  • undisem
a II-a (tu)
  • undești
(să)
  • undești
  • undeai
  • undiși
  • undiseși
a III-a (el, ea)
  • undește
(să)
  • undească
  • undea
  • undi
  • undise
plural I (noi)
  • undim
(să)
  • undim
  • undeam
  • undirăm
  • undiserăm
  • undisem
a II-a (voi)
  • undiți
(să)
  • undiți
  • undeați
  • undirăți
  • undiserăți
  • undiseți
a III-a (ei, ele)
  • undesc
(să)
  • undească
  • undeau
  • undi
  • undiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

unda undi

  • 1. rar tranzitiv A face să se miște ca niște valuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: undui attach_file 3 exemple
    exemple
    • Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv factitiv O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv factitiv Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE.
      surse: DLRLC
    • Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466.
      surse: DLRLC

etimologie:

undă

  • 1. Cantitate dintr-o masă de apă care face o mișcare ritmică ușoară de ridicare și coborâre formând ondulații la suprafața apei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 attach_file 6 exemple
    exemple
    • Unde zglobii împrejur clipotind se-nălțau curioase, Nava plutea ușurel, fără pilot în lumină. TOPÎRCEANU, P. 47.
      surse: DLRLC
    • figurat Undele poporului se despică îndată sub pașii lor... și se închid după ei. BOLINTINEANU, O. 287.
      surse: DLRLC
    • figurat O părere de rău cumplită îi aduse în piept o undă de dor. SADOVEANU, O. II 29.
      surse: DLRLC
    • figurat Intra, oare, în tulburarea mea și ceva din prestigiul acelui obraz atît de drag... sub undele arămii ale părului? GALACTION, O. I 58.
      surse: DLRLC
    • figurat Era fără îndoială un paroxism, o undă de nebunie în furia ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 93.
      surse: DLRLC
    • figurat Pe fața femeii trecu o undă de înviorare. REBREANU, R. II 65.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Apă (curgătoare sau stătătoare).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Priveam în unda limpede jocul peștilor care fulgerau prin lumina apei ca niște săgeți de argint. SADOVEANU, O. VII 294.
        surse: DLRLC
      • Bătrîne Olt! – cu buza arsă Îți sărutăm unda căruntă. GOGA, P. 15.
        surse: DLRLC
      • Pîrîului se tînguiește-o floare: Ce blînd erai în vremuri mai senine! Purtai în unde numai dezmierdare. CERNA, P. 92.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A ieși în undă = a ieși la suprafață, a se afirma.
      exemple
      • Vroința să ne fie tare și vom ieși iar în undă. ALECSANDRI, S. 110.
        surse: DLRLC
      • Sfînta dreptate a ieșit în undă pentru toți. ALECSANDRI, T. III 1470.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie (Despre lichide) A da (26.1.) în undă (26.1.).
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Am trecut eu Tazlăul de-amu vro trei zile, după bureți, da m-o prins unda dincoace și n-am mai putut trece-napoi. HOGAȘ, M. N. 212.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Ploaie, ninsoare etc. care cade în rafale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cătră sfîrșitul lunii martie veniră cîteva unde reci de lapoviță. SADOVEANU, O. IV 51.
        surse: DLRLC
      • Ploaia cade-n unde. ALECSANDRI, P. III 453.
        surse: DLRLC
  • 2. Masă de aer care se mișcă ușor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Intrai c-o undă aspră a vijeliei. SADOVEANU, O. I 434.
      surse: DLRLC
    • Unde de fierbințeală vibrau peste bisericuța adormită. GALACTION, O. I 42.
      surse: DLRLC
    • Aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui... oglindește ierburile și bălăriile din depărtare. ODOBESCU, S. III 14.
      surse: DLRLC
    • Clopotele se stingeau în vreo undă de vînt rece. DUMITRIU, N. 54.
      surse: DLRLC
    • Ce de joc și veselie cînd e soarele la toacă! Iată-le, sărind se joacă Undele de vînt. COȘBUC, P. II 16.
      surse: DLRLC
    • figurat Luca Talabă intră cu cîțiva tovarăși, aducînd o undă violentă de usturoi. REBREANU, R. I 170.
      surse: DLRLC
    • figurat Calul se năpustea cîte o undă. SADOVEANU, O. I 511.
      surse: DLRLC
  • 3. Mișcare de vibrație (ușoară); zgomot (ușor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sunet zgomot attach_file un exemplu
    exemple
    • Începură în noaptea de primăvară, afară, a tremura vibrările clopotului celui mare. Veneau unde după unde, cînd mai slăbite, cînd mai pline. SADOVEANU, O. IV 54.
      surse: DLRLC
  • 4. fizică Propagare din aproape în aproape a unei oscilații, cu viteză finită și printr-o variație spațială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.1. Lungime de undă = distanța dintre două puncte succesive ale unei unde, în care oscilația are aceeași fază.
      surse: DEX '09 DLRLC MDN '00
    • 4.2. Undă seismică = undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul și la suprafața pământului.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 4.3. Undă de șoc = undă seismică de mare intensitate.
      surse: DEX '09 MDN '00
    • 4.4. Undă de șoc = suflul unei bombe.
      surse: MDN '00
    • 4.5. Undă sonoră = undă de sunet ce se propagă prin mișcare oscilatoare.
      surse: DLRLC NODEX
    • 4.6. Undă electromagnetică = câmp electromagnetic variabil care se propagă în urma interacțiunilor dintre variațiile câmpului electric și ale celui magnetic.
      surse: DEX '09
    • 4.7. În radiofonie:
      surse: DEX '09
      • 4.7.1. Unde ultrascurte.
        surse: NODEX
      • 4.7.2. Undă scurtă = undă electromagnetică cu o lungime medie de 0,50 m.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.7.3. Undă mijlocie = undă electromagnetică cu o lungime de 200-600 m.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.7.4. Undă lungă = undă electromagnetică cu o lungime de 700-2.000 m.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.8. Undă verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto pe arterele de circulație din orașe, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor.
      surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: