2 intrări
16 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRUFANDA, trufandale, s. f. Cel dintâi fruct sau rod al pământului dintr-o producție anuală; p. ext. produs alimentar (mai ales fruct sau legumă) care apare pe piață mai înainte de timpul normal în care trebuie să apară. – Din tc. turfanda.
TRUFANDA, trufandale, s. f. Cel dintâi fruct sau rod al pământului dintr-o producție anuală; p. ext. produs alimentar (mai ales fruct sau legumă) care apare pe piață mai înainte de timpul normal în care trebuie să apară. – Din tc. turfanda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
trufanda [At: COSTINESCU / V: (reg) trofon~ / Pl: ~le / E: tc turfanda] 1 sf Cei dintâi fruct sau rod al pământului dintr-o producție anuală. 2 sf (Pex) Produs alimentar (mai ales fruct sau legumă) care apare pe piață mai înainte de timpul normal în care trebuie să apară. 3 a (Mun) Mândru. 4-5 sf, a (Mol; Mun; pan; șîs caș ~) (Caș) preparat din cel dintâi lapte muls de la oi. 6 sf (Reg; fig) Prinos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRUFANDA, trufandale, s. f. Cel dintîi rod al pămîntului dintr-o producție anuală; fruct sau zarzavat pus în comerț pentru prima oară în cursul unui an. Jos, în stradă, orașul vuia de trei ceasuri, de cînd au început olteni să strige trufandalele sezonului. C. PETRESCU, A. 377. Domnu Tase le va duce zarzavaturi, trufandale de care nu prea se găsesc prin Slatina. BASSARABESCU, V. 42. Dacă acel om este lacom din fire și mai ales dacă are gusturi răsfățate, el o să se tot plîngă că nu i-ai dat mezelicuri și trufandale, prăjituri și zaharicale. ODOBESCU, S. III 39.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRUFANDA ~le f. 1) Fruct sau rod care apare primul în cursul unui an. 2) Produs alimentar (agricol) pus pentru prima oară în vânzare în cursul unui an. [Art. trufandaua] /<turc. trufanda
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trufandà f. 1. pârga roadelor: le mâncă cu multă poftă ca pe niște trufandale ISP.; 2. fig. (și ironic) prinos. [Turc. TURFANDA (lit. lucru nou, noutate)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trufandá (turc. turfanda, tru- și tro-, pers. türfende, d. ar. türfe, noutate). Pîrga roadelor, primele roade ale anuluĭ: mîncăcĭoșiĭ umblă după trufandale. – În Meh. trofanda.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trofonda sf vz trufanda
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trofondá, V. trufanda.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trufanda s. f., art. trufandaua, g.-d. art. trufandalei; pl. trufandale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trufanda s. f., art. trufandaua, g.-d. art. trufandalei; pl. trufandale, art. trufandalele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trufanda s. f., art. trufandaua, g.-d. art. trufandalei; pl. trufandale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRUFANDA s. (înv.) primiții (pl.). (A mânca ~ale.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRUFANDA s. (înv.) primiții (pl.). (A mînca ~ale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
trufanda (-ale), s. f. – Primele produse ale cîmpului care ies la vînzare. – Mr. trufanda. Tc. trufanda (Șeineanu, II, 365; Ronzevalle 116), cf. ngr. τρο(υ)φαντά (Gáldi 263), bg. turfanda.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
TRUFANDA subst. 1. – mare postelnic (17 B III 587; Sd VII 4). 2. Trofanda post. (Băl I), același, trecut în Moldova. Numele însă a precedat neologismul grec, admis în vocabular.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
trufanda, trufandale s. f. 1. adolescentă virgină. 2. prostituată tânără / începătoare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F149) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
trufanda, trufandalesubstantiv feminin
- 1. Cel dintâi fruct sau rod al pământului dintr-o producție anuală. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: primiții
- 1.1. Produs alimentar (mai ales fruct sau legumă) care apare pe piață mai înainte de timpul normal în care trebuie să apară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Jos, în stradă, orașul vuia de trei ceasuri, de cînd au început olteni să strige trufandalele sezonului. C. PETRESCU, A. 377. DLRLC
- Domnu Tase le va duce zarzavaturi, trufandale de care nu prea se găsesc prin Slatina. BASSARABESCU, V. 42. DLRLC
- Dacă acel om este lacom din fire și mai ales dacă are gusturi răsfățate, el o să se tot plîngă că nu i-ai dat mezelicuri și trufandale, prăjituri și zaharicale. ODOBESCU, S. III 39. DLRLC
-
-
etimologie:
- turfanda DEX '98 DEX '09