5 intrări
28 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
trinca vi [At: COSTINESCU / Pzi: ~nchez / E: fr trinquer] (Îrg) A închina în cinstea cuiva, ciocnind paharele.
TRINCĂ, trinci, s. f. Pânză pătrată așezată la baza arborelui trinchet al unei nave cu pânze. – Din it. trinca.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tranc2 sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tranchi sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trânc1 sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trenc sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trenchi sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trenchia sf vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trin sn vz tren
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trinc sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) tranc, tranchi, trânc, trenc, trenchi, trenchia, ~inchi, ~nci, ~incă sf / Pl: ~uri / E: ger trink (Imt al lui trinken] (Reg) 1 Ciocnire a paharului cu băutură, atunci când se închină în cinstea cuiva. 2 (îe) A da ~ (ori trenc, tranc, trenchi, trenchia) sau a face trenchi A închina în cinstea cuiva, ciocnind paharele. 3 Țuică slabă, care se obține fîerbându-se borhotul după ce s-a scos țuica tare Si: (pop) basamac. 4 (Îf trinci) Borhot (1). 5 Băutură slabă, făcută din mere, pere sau resturi de struguri, amestecate cu apă Si: (reg) cighir. 6 (Îf trinci) Mied.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trincă1 sf [At: CADE / Pl: ~nci / E: it trinca „vergă”] (Nav) 1 Pânză pătrată așezată la baza trinchetului (2) unei nave cu pânze. 2 Vergă care susține trinca1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trincă2 sf vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trinchi sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trinci sn vz trinc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRINCĂ, trinci, s. f. Pânză pătrată așezată la baza trinchetului unei nave cu pânze. – Din it. trinca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRINCĂ, trinci, s. f. Pînza cea mai de jos a trinchetului. Focul și trinca fluturau pe straiuri, gata să se întindă în bătaia vîntului. TUDORAN, P. 393.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRINCĂ s.f. Pînză de corabie aflată la baza trinchetului. [< it. trinca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRINCĂ s. f. velă pătrată învergată la baza arborelui trichet. ◊ vergă de susținere a acestei vele. (< it. trinca)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trincă s. f., g.-d. art. trincii; pl. trinci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trincă s. f., g.-d. art. trincii; pl. trinci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trincă s. f., g.-d. art. trincii, pl. trinci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
trincă s. f. – Trinchet, pînză de trinchet. Sp. trinca, fără îndoială prin mijlocire orientală.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
trinc, trincuri, s.n. (reg.) 1. ciocnire de pahare în cinstea cuiva. 2. băutură slabă; borhot.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trinci, trinciuri, s.n. – (reg.) Țuica de la urmă, după a doua distilare, „coada”; țuslă. – Din germ. trink „a bea” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trinci, -uri, s.n. – Țuica de la urmă, după a doua distilare, „coada”; țuslă. – Din germ. trink.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Trinca v. Trencu 4.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Trin/a, -ca, -cu, -u etc. v. Ecaterina I 4.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Trînca v. Ecaterina I 4.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
trincă, trincisubstantiv feminin
- 1. Pânză pătrată așezată la baza arborelui trinchet al unei nave cu pânze. DEX '09 DLRLC DN
- Focul și trinca fluturau pe straiuri, gata să se întindă în bătaia vîntului. TUDORAN, P. 393. DLRLC
- 1.1. Vergă de susținere a acestei vele. MDN '00
-
etimologie:
- trinca DEX '09 DEX '98 DN