3 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRAFALGÁR s. n. covoraș cu subiecte orientale naive. (< Trafalgar, n.pr.)

trafalgár s. n. Covoraș cu subiecte orientale naive ◊ „O sumedenie de carpete plușate, așa-zisele «trafalgaruri»: cerbi și păuni, minarete, seraiuri și lei, toate de proveniență indiană.” R.l. 9 VIII 93 p. 3 (din n.pr. Trafalgar)

Trafalgar n. cap în Spania, la S.-E. de Cadix, unde flota franco-spaniolă fu învinsă de Nelson, ucis în acea luptă (1805).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

trafalgar, trafalgare s. n. covoraș de perete

Intrare: Trafalgar
Trafalgar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: trafalgar (pl. -e)
trafalgar (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trafalgar
  • trafalgarul
  • trafalgaru‑
plural
  • trafalgare
  • trafalgarele
genitiv-dativ singular
  • trafalgar
  • trafalgarului
plural
  • trafalgare
  • trafalgarelor
vocativ singular
plural
Intrare: trafalgar (pl. -uri)
trafalgar (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trafalgar
  • trafalgarul
  • trafalgaru‑
plural
  • trafalgaruri
  • trafalgarurile
genitiv-dativ singular
  • trafalgar
  • trafalgarului
plural
  • trafalgaruri
  • trafalgarurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)