2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Toplița f. comună rurală în Transilvania: 6000 loc. Ape termale.
TOPLIȚĂ, toplițe, s. f. (Reg.) 1. Izvor, pârâiaș cu apă caldă; ochi de apă caldă care nu îngheață iarna. 2. Braț izolat, mort al unui râu; apă stătătoare, băltoacă. 3. Loc special amenajat într-o topliță (1, 2) pentru puieții de salmonide din incubatoare, în vederea acomodării înainte de trecerea lor în apele curgătoare. – Din sl. toplica.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
topliță sf [At: ANTIPA, P. 171 / Pl: ~țe / E: bg топлица] (Reg) 1 Izvor cu apă caldă. 2 Pârâiaș cu apă caldă. 3 Ochi de apă caldă care nu îngheață iarna. 4 Apă stătătoare. 5 Șanț de scurgere. 6 Braț mort al unui râu. 7 Loc apos. 8 Teren uscat la suprafață sub care mocnește apa Si: (reg) smârc. 9 Topilă (1). 10 Loc special amenajat într-o topliță (4) pentrupuieții de salmonide din incubatoare, în vederea acomodării înainte de trecerea lor în apele curgătoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOPLIȚĂ, toplițe, s. f. (Reg.) 1. Izvor, pârâiaș cu apă caldă; ochi de apă care nu îngheață iarna. 2. Braț izolat, mort al unui râu; apă stătătoare, băltoacă. 3. Loc special amenajat într-o topliță (1, 2) pentru puieții de salmonide din incubatoare, în vederea acomodării înainte de trecerea lor în apele curgătoare. – Din sl. toplica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
TOPLIȚĂ, toplițe, s. f. 1. Izvor sau pîrăiaș cu apă caldă; ochi de apă caldă care nu îngheață iarna. În gura părăului se afla o topliță, unde bolborosea apa scînteind, ca un cuibar al soarelui. SADOVEANU, B. 113. 2. Braț izolat, mort, al unui rîu; apă stătătoare, băltoacă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tópliță f., pl. e (vsl. bg. toplica, baĭe caldă naturală. Cp. cu mlaștină). Izvor de apă caldă. Loc unde forfotește un rîŭ saŭ nu îngheață (vîrtej). Băltoagă pe drum. V. ploștină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
topliță (reg.) (desp. to-pli-) s. f., g.-d. art. topliței; pl. toplițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
topliță (reg.) (to-pli-) s. f., g.-d. art. topliței; pl. toplițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
topliță s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. topliței; pl. toplițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
topliță, toplițe, (tepliță) s.f. – 1. Izvor de apă caldă. 2. Braț izolat al unui râu; băltoacă, lac. ♦ (top.) Teplița, lac (numit și Balta lui Năsui) situat la ieșirea din Sighet, spre loc. Tisa. Are o suprafață de 4 ha, fiind creat prin excavarea terenului și este alimentat de pârâul Teplița; zonă de agrement pentru localnici; Teplița, pârâu; Toplicioara, vale în Săcel. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din sl. toplica „baie caldă naturală” (Scriban, DEX).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: to-pli-ță
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
topliță, toplițesubstantiv feminin
- 1. Izvor, pârâiaș cu apă caldă; ochi de apă caldă care nu îngheață iarna. DEX '09 DLRLC
- În gura părăului se afla o topliță, unde bolborosea apa scînteind, ca un cuibar al soarelui. SADOVEANU, B. 113. DLRLC
-
- 2. Braț izolat, mort al unui râu; apă stătătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: băltoacă
etimologie:
- toplica DEX '09 DEX '98