TETU tema se poate explica prin subst. tată sau din alb. teta „mătușă”. 1. Tetul (17 A II 19). 2. Tetiu (16 B I 112, III 119, V 44); Valea lui – (16 B IV 293); Tetiul (Sd XVI); – din Pîcleni (16 B I 108). 3. Tetici, Ignat (16 A III 421). 4. Tetila s. 5. + -co: Telcoi (17 B I 411); -ul s. 6. Tetișu s., ard. 7. Tetoiu fam., act. 8. Fem. Teta (16 A III 119; Sd XXII) etc.

ȚEȚU 1. Țeț, Gh. (Haț 65). 2. Țețu ar. 3. Țețe (17 B II 216); -a moșn. (16 B VI 304); -a țig. (ib. II 216). 4. Țețoș, R (17 B I 479) 5 Țeațiul (Sd X); cf. gr. Tzetzes, Ioan poet sec. XII; și blg. Țețo < Țvetko [„Florea”] (Weig).