10 definiții pentru Te Deum

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEDEUM, tedeumuri, s. n. 1. (În forma Te Deum) Imn în limba latină, în formă de psalm, de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus].

tedeum sn [At: CR (1829), 921/30 / S și: Te Deum, te-deum / Pl: ~uri / E: lat Te Deum (laudamus)] 1 Imn de preamărire a lui Dumnezeu în formă de psalm (originar cu textul în limba latină). 2 Scurt serviciu religios în care se cântă tedeumul (1) Si: (înv) moleben.

TEDEUM, tedeumuri, s. n. 1. Vechi imn latin în formă de psalm de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus].

TEDEUM s. n. 1. serviciu divin care se oficiază cu prilejul unor momente solemne. 2. (muz.) compoziție scrisă pentru astfel de ceremonie. (< lat. Te Deum /laudamus/)

TEDEUM ~uri n. 1) Cântec religios, în limba latină, având ca subiect proslăvirea lui Dumnezeu. 2) Serviciu divin scurt, oficiat la începutul unor festivități. [Sil. -de-um] /<lat. Te Deum

te-deum n. cântec bisericesc de mulțumire, recitat la împrejurări solemne.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Te Deum (lat.) (imn) (desp. De-um) s. propriu n.

*Te Deum (imn religios) (lat.) (De-um) s. propriu n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tedeum (cuv. lat.) 1. Imn (1) atribuit lui Niceta de Remesiana (335-404), care începe cu cuvintele: Te Deum laudamus.... 2. Slujbă bis. ținută cu prilejul unor momente solemne (în afara liturghiei*), care începe cu imnul t. (1). Sin.: molénie (sl. молини, gr. τέησις, lat. preces, „rugăciune [de mulțumire]”). 3. Compoziție muzicală de tipul cantatei*. Cultivat de clasici, a atins punctul culminant prin T. lui Bruckner.

Intrare: Te Deum
  • silabație: De-um info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Te Deum
  • Te Deumul
  • Te Deumu‑
plural
  • Te Deumuri
  • Te Deumurile
genitiv-dativ singular
  • Te Deum
  • Te Deumului
plural
  • Te Deumuri
  • Te Deumurilor
vocativ singular
plural
  • silabație: De-um info
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Te-Deum
  • Te-Deumul
  • Te-Deumu‑
plural
  • Te-Deumuri
  • Te-Deumurile
genitiv-dativ singular
  • Te-Deum
  • Te-Deumului
plural
  • Te-Deumuri
  • Te-Deumurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

Te Deum, Te Deumurisubstantiv propriu neutru, substantiv neutru

  • 1. Imn în limba latină, în formă de psalm, de preamărire a lui Dumnezeu. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic