2 intrări

Articole pe această temă:

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

te déum n., pl. urĭ (lat. te Deum laudamus, „pe tine, Doamne, te lăudăm”, cum începe un vestit cîntec al bisericiĭ catolice). Serviciŭ religios solemn. V. slavoslovie.

TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. (În forma Te Deum) Imn în limba latină, în formă de psalm, de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus].

TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. Vechi imn latin în formă de psalm de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus].

TEDÉUM, tedeumuri, s. n. Scurt serviciu religios, oficiat într-o împrejurare solemnă. Bătrînul... poftește pe cei de față să ia parte la un tedeum de mulțumire, pe care îl va cînta imediat. GALACTION, O. I 91.

TEDÉUM s.n. Slujbă, serviciu divin care se oficiază în împrejurări solemne. [Pron. -de-um. / < lat., fr. Te Deum (laudamus)].

TEDÉUM s. n. 1. serviciu divin care se oficiază cu prilejul unor momente solemne. 2. (muz.) compoziție scrisă pentru astfel de ceremonie. (< lat. Te Deum /laudamus/)

TEDÉUM ~uri n. 1) Cântec religios, în limba latină, având ca subiect proslăvirea lui Dumnezeu. 2) Serviciu divin scurt, oficiat la începutul unor festivități. [Sil. -de-um] /<lat. Te Deum

te-deum n. cântec bisericesc de mulțumire, recitat la împrejurări solemne.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*Te Déum (imn religios) (lat.) (De-um) s. propriu n.

tedéum (serviciu religios) (-de-um) s. n., pl. tedéumuri

tedéum s. n. (sil. -de-um), pl. tedéumuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEDÉUM s. (BIS.) (înv.) moleben, slavoslovie. (A oficia un ~.)

TEDEUM s. (BIS.) (înv.) moleben, slavoslovie. (A oficia un ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tedeum (cuv. lat.) 1. Imn (1) atribuit lui Niceta de Remesiana (335-404), care începe cu cuvintele: Te Deum laudamus.... 2. Slujbă bis. ținută cu prilejul unor momente solemne (în afara liturghiei*), care începe cu imnul t. (1). Sin.: molénie (sl. молини, gr. τέησις, lat. preces, „rugăciune [de mulțumire]”). 3. Compoziție muzicală de tipul cantatei*. Cultivat de clasici, a atins punctul culminant prin T. lui Bruckner.

Intrare: Te Deum
Te Deum
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tedeum
  • silabație: -de-um
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tedeum
  • tedeumul
  • tedeumu‑
plural
  • tedeumuri
  • tedeumurile
genitiv-dativ singular
  • tedeum
  • tedeumului
plural
  • tedeumuri
  • tedeumurilor
vocativ singular
plural
  • silabație: De-um
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Te Deum
  • Te Deumul
  • Te Deumu‑
plural
  • Te Deumuri
  • Te Deumurile
genitiv-dativ singular
  • Te Deum
  • Te Deumului
plural
  • Te Deumuri
  • Te Deumurilor
vocativ singular
plural
Te-Deum
  • silabație: De-um
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)