8 intrări

88 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tai1 i [At: L. ROM. 1960, nr. 2, 21 / E: mg táj] (Reg; rep) 1 Termen de salut folosit la despărțire de către copii și în vorbirea cu copiii Si: pa1. 2 (Îe) A(-i) face (cuiva) ~-~ (cu mâna) A flutura mâna în semn de rămas-bun.

tai3 sn [At: (a. 1761) ap. ȘIO II2, 117 / Pl: ~uri / E: tc tay] (Înv) Balot (2).

tai2 sn [At: H XIV, 444 / Pl: ~ / E: tc tay] (Reg) Mânz de trei ani.

taĭ, a tăĭá v. tr. (lat. pop. taliare, a tăĭa; it. tagliare, pv. pg. talhar, fr. tailler, cat. tallar, sp. tajar). Despart cu un instrument tăĭetor: a tăĭa lemne cu toporu, a tăĭa pîne, a tăĭa (a reteza) capu cuĭva. Ucid: l-aŭ tăĭat Turciĭ. Croĭesc: acest maestru taĭe bine. Fig. Opresc, împedic, suprim: a tăĭa cuĭva subvențiunea, pofta, vorba, pretențiunile. Suprim, elimin, șterg: a tăĭa un pasagiŭ dintr’o pĭesă. Traversez, trec peste: a tăĭa drumu. Desfac în 2-3 grupe cărțile de joc pe care mi le oferă cel ce le împarte și le pun unele peste altele alt-fel decît cum eraŭ ca să nu existe nicĭ o bănuĭală de înșelăcĭune. A tăĭa cuĭva calea saŭ drumu, 1. a-l opri, 2. a trece pe dinaintea cuĭva care merge. A le tăĭa (minciunile, palavrele), a le turna, a le croi, a spune marĭ mincĭunĭ. A te tăĭa capu, a te pricepe: a făcut cum l-a tăĭat capu. A tăĭa cuĭva nasu, a-ĭ da peste nas, a-l face maĭ modest. A te tăĭa (o durere) la pîntece, a avea tăĭeturĭ (colicĭ). A tăĭa în carne vie, a proceda, a pedepsi sever și fără considerațiunĭ. V. intr. Îs tăĭos: acest cuțit taĭe bine. V. refl. Îmĭ fac o tîĭetură: copilu s’a tăĭat la deget. Mă încrucișez: liniile drumurilor se taĭe. Mă brînzesc, mă stric: laptele s’a tăĭat. A ți se tăĭa picĭoarele saŭ genunchiĭ de frică, a nu maĭ putea sta în picĭoare de frică. A ți se tăĭa inima, a te întrista.

TĂIÁ, tai, vb. I. I. 1. Tranz. A despărți, a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a îmbucătăți. ◊ Expr. A-și tăia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a-și primejdui situația printr-o acțiune negândită. A tăia nodul gordian = a găsi soluția unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situație încurcată. Poți să tai lemne pe dânsul, se spune despre cineva care doarme adânc. ♦ Spec. A desprinde, a desface filele unei cărți necitite unite la margini. 2. Tranz. A despica, a spinteca, a trece prin... ◊ Expr. A(-și) tăia drum (sau cale, cărare) = a-și face loc îndepărtând obstacolele ce îi stau în cale. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A tăia răul de la rădăcină = a lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău. 4. Tranz. A lăsa urme în profunzime, a brăzda; a executa (prin așchiere) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect. ♦ A săpa, a sculpta. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de îmbrăcăminte. 6. Tranz. (Înv.) A fabrica bani, a bate monedă. 7. Tranz. (Despre drumuri, râuri etc.) A străbate; a traversa. ♦ (Despre oameni, vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. 8. Refl. recipr. A se întretăia. 9. Refl. (Despre țesături) A se destrăma, a se rupe în direcția firului țesut sau la îndoituri. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula, a se brânzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. ♦ Tranz. A opri fermentarea mustului. II. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) spinteca, a (se) omorî, a (se) ucide (cu un obiect tăios). ◊ Expr. (Absol.) A tăia și a spânzura = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar și abuziv. ♦ A (se) răni cu un instrument tăios. ♦ Tranz. A provoca o durere fizică. ♦ Tranz. A înjunghia, a sacrifica un animal (în scopul valorificării). III. 1. Tranz. și refl. A (se) curma, a (se) opri, a (se) întrerupe. ◊ Expr. (Tranz.) A tăia drumul (sau calea) cuiva = a ieși înaintea cuiva spre a-l împiedica să înainteze, a-l opri din drum. (Refl.) A i se tăia cuiva drumurile (sau cărările) = a fi în încurcătură, a i se reduce posibilitatea de a-și aranja treburile. 2. Tranz. A face să slăbească sau să înceteze; a micșora, a slăbi, a modera, a atenua, a opri. ◊ Expr. A-i tăia (sau refl., a i se tăia) cuiva (toată) pofta = a face să-și piardă sau a-și pierde cheful, curajul de a (mai) face ceva. A-i tăia (cuiva) cuvântul = a descuraja (pe cineva). (Refl.) A i se tăia cuiva (mâinile și) picioarele = a-i slăbi, a i se muia cuiva (mâinile și) picioarele. ♦ A distruge, a șterge efectul. 3. Tranz. A consfinți încheierea unei tranzacții (prin desfacerea cu palma deschisă a mâinilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de cărți) A despărți în două pachetul de cărți, punând jumătatea de dedesubt deasupra; a juca ținând banca împotriva tuturor celorlalți jucători. 4. Tranz. și intranz. (Fam.; în expr.) A tăia (la) piroane = a spune minciuni. 5. Tranz. (în expr.) A-l tăia pe cineva capul = a înțelege, a (se) pricepe să facă un lucru. (Fam.) A spune ce-l taie capul = a spune vrute și nevrute, a vorbi fără rost. 6. Tranz. (Fam.; în expr.) A tăia pe cineva = a întrece pe cineva, a i-o lua înainte. – Lat. *taliare.

TĂU2, TA, tăi, tale, pron. pos., adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ◊ (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. Nu-ți dau voie ai tăi să vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea (casa ta), apartenența (țara ta), dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul (frații tăi). 2. (Cu valoare subiectivă) Călătoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectivă) Grija ta n-o poartă nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) Împotriva ta.Lat. tuus, tua.

tale ppr [At: RĂDULESCU-CODIN, ap. DR. VI, 469 / E: (ma)tale] (Pop) Matale.

tăia [At: PSALT. HUR. 75v/18 / P: tă-ia / Pzi: tai, (reg) tau / E: ml *taliare] 1 vt A separa (un obiect solid) în bucăți, în fragmente cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice sau chimice Si: a diviza, a fragmenta, a îmbucătăți. 2 vt (Înv; îc) Taie-paie Mașină de tăiat paie. 3 vt (Reg; îs) Taie capu pe curechi Denumire populară a sărbătorii Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătoml. 4 vt (Îe) A ~ nodul gordian A găsi soluția unei probleme grele. 5 vt (Pfm; îe) Poți să tai lemne pe cineva Se spune când cineva doarme foarte adânc și nu se deșteaptă ușor. 6 vi (Reg; îe) A ~ cu ferăstrăul A sforăi. 7 vt (înv; îe) A ~ împrejur A face circumcizie (1). 8 vt (Reg; îe) A ~ buricul (cuiva) A potrivi un lucru cum trebuie. 9 vt (Reg; îe) A ~ piroane A tremura de frig. 10 vt (Pfm; îae) A spune minciuni. 11 vt (Pop; îe) A ~ (cuiva) nasul A pune la punct pe cineva. 12 vt (Pop; îae) A pedepsi. 13 vt (Înv; îe) A-și ~ lanțurile A se elibera (1). 14 vi (Reg; îe) A-ide unghișoară A pune la punct pe cineva. 15 vi (Reg; îae) A omorî. 16 vi (Reg; îe) Îi taie gura-n fier și-n oțel A spune vaite și nevrute. 17 vt (Pfm; îe) A ~ frunză câinilor (sau la câini) A nu lucra nimic. 18 vt (Pfm; îe) A-și ~ craca (sau creanga) de sub picioare A-și primejdui situația printr-o acțiune negândită. 19 vt (Înv; îc) Taie-pungă Hoț (1). 20 vt (Îvp; îc) Taie-babă Om lăudăros. 21 vt A cosi2 (1). 22 vt (Înv; c. i. un heleșteu) A curăța (1). 23 vt (Îvp) A înlătura. 24 vt (Spc) A desprinde filele unei cărți necitite unite la margini. 25 vr (îvr) A se înstrăina de cineva sau ceva Si: a se despărți. 26 vt A despica 27 vt (Pfm; îe) A-și ~ drum (sau cale, cărare) A-și face loc, îndepărtând obstacolele care-i stau în cale. 28 vt (C. i. bolnavi) A opera. 29-30 vtr A (se) răni1 cu un obiect tăios. 31 vt A lăsa urme în profunzime Si: a brăzda. 32 vt (Fig) A contura. 33 vi (Înv; fig) A intra. 34 vt A croi (un obiect de îmbrăcăminte). 35 vt (Pop; fig) A plănui. 36 vr (D. țesături) A se mpe în direcția firului țesut sau la îndoituri. 37 vr (D. țesături) A se uza până la rupere. 38 vt (Fam; fig) A inventa (vorbe, minciuni etc.). 39 vt A sculpta. 40 vt A construi (1). 41 vt (înv; îe) A ~ bani A emite monedă. 42 vt A străbate (despărțind, izolând). 43 vt (C. i. dmmuri) A traversa (2). 44 vt A străbate de-a curmezișul (munți, țări, râuri etc.). 45 vi (îlv) A o ~ la fuga A fugi (1). 46 vt (Pfm; îe) A ~ drumul (sau calea, ieșirea) (cuiva) A ieși înaintea cuiva pentru a-l împiedica să înainteze. 47 vt (îvp; îc) Taie-fugă Om fricos. 48 vt A apuca pe drumul cel mai scurt. 49 vt A suprima (un text sau o parte dintr-un text, trăgând linii peste el). 50 vrr A se intersecta. 51 vt (Fam) A consfinți încheierea unei tranzacții (prin desfacerea mâinilor unite ale negociatorilor) Si: a pecetlui. 52 vt (La jocul de cărți) A despărți în două pachetul de cărți, punând jumătatea de dedesubt deasupra. 53 vt (La jocul de cărți) A juca ținând banca împotriva celorlalți jucători. 54 vr (D. lapte) A se brânzi. 55 vr (Pex; d. anumite preparate culinare) A căpăta aspectul de lapte brânzit din cauza alterării sau dintr-o greșeală de preparare Si: (reg) a se păpărăzi. 56 vt (Pfm; îe) A-l ~ (pe cineva) capul A-l ajuta pe cineva mintea ca să înțeleagă Si: a înțelege, a pricepe. 57 vt (Pfm; îae) A crede (11). 58 vt (Reg; îae) A-i veni cuiva o idee neașteptată în minte. 59 vt (Pfm; îe) A-i (sau a-l) ~ prin cap (sau prin gând) A-i veni prin minte Si: a gândi. 60 vt (Reg; îcs) De-a tai mălai Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 61 vi (D. obiecte) A fi tăios. 62 vi (Reg; îe) A-i ~ (cuiva) cuțitul A face ce vrea el. 63 vi (Reg; d. unelte; îe) A ~ ca dinții babei A fi tocit. 64 vt A executa (prin așchiere) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect Si: a cresta. 65 vi (Reg; îe) A ~ în grindă A nu face nimic. 66-67 vtr A (se) omorî cu un obiect tăios. 68 vt (Pfm; îe) A ~ și a spânzura A proceda arbitrar și abuziv. 69 vt A înjunghia un animal (în scopul valorificării). 70 vt (Îvp) A ataca lovind cu arme tăioase Si: a bate, a izbi. 71 vt (Fig) A provoca o senzație de durere. 72-73 vtr A (se) întrerupe. 74 vi (Pfm; îe) A i-o ~ (cuiva) A întrerupe șirul vorbirii cuiva. 75 vi (Pfm; îae) A brusca pe cineva. 76 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) drumul (sau drumurile, cărările) A se afla în încurcătură. 77 vi (Pfm; îe) A ~ de piroteală A face să-i treacă cuiva somnul. 78 vt A bara (1). 79 vt (Fig) A face să înceteze sau să slăbească Si: a atenua, a desființa, a micșora, a modera. 80-81 vtr (Pfm; îe) A-i ~ (sau a i se ~) (toată) pofta (sau gustul) (de ceva) A-i trece (sau a face să-i treacă) cheful, curajul de a (mai) face ceva. 82-83 vtr (Pfm; îe) A-i ~ (sau a i se ~) pofta de mâncare A face să-i freacă (sau a-i trece) pofta de mâncare. 84 vr (Pfm; îe) A i se ~ (cuiva) (mâinile și) picioarele (sau genunchii) A i se muia cuiva (mâinile și) picioarele Si: a slăbi. 85 vt (Pop; fig) A potoli. 86-87 vtr (îrg) A (i se) șterge efectul Si: a (se) distruge. 88 vt (Pfm; îe) A ~ pe cineva A întrece pe cineva. 89 vt (La jocurile de cărți; îe) A ~ cu atu A bate cu atuul. 90 vi (Înv) A valora. 91 vt (C. i. vin sau alte lichide pure sau concentrate) A dilua amestecând cu un alt lichid. 92 vt A opri fermentarea mustului. 93 vt (Fam; îe) A ~ răul de la rădăcină A lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău. 94 vt (Pfm; îe) A-i ~ (cuiva) cuvântul A descuraja (pe cineva). 95 vt (Pfm; îe) A spune ce-l taie capul A spune vrute și nevrute.

tău1, ta [At: COD. VOR, 78/8 / V: (reg) tă, tea, teu, tou pps, aps, pps / Pl: tăi, tale, (reg) tei, tele, tăle / E: ml tuus, tua] 1 pps (Precedat de art. „al”, ,,a„, ”ai„, ”ale") înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul A ta este cartea. 2 pps (Fam; îe) A rămâne (sau a fi) pe-a ta A fi după dorința sau părerea persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 3 pps (Pop; în imprecații; îe) Al tău e dracul Te ia dracul. 4 pps (Pop; lsg, m) Soțul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 5 pps (Pop; lsg, f) Soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 6 pps (Fam; lpl, m) Cei apropiați (părinții, familia, rudele, prietenii, adepții) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 7 pps (Lsg) Ceea ce aparține (lucrurile personale, proprietatea, avutul) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 8 pps (Lpl, f) Ceea ce îi este caracteristic (preocupările, obiceiurile, deprinderile etc.) persoanei căreia i se adresează vorbitorul. 9 aps Care este în posesia celui căruia i se adresează vorbitorul (Casa ta). 10 aps Care aparține persoanei căreia i se adresează vorbitorul (Părul tău). 11 aps Atribuie persoanei căreia i se adresează vorbitorul facultăți, însușiri, fapte (Bunătatea ta). 12 aps (Îs) Măria ta, luminăția ta, sfinția ta etc. Atribuie o calitate superlativă constituind, totodată, termeni de reverență. 13 aps (Precedat de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale care cer cazul G) Împotriva ta. 14 aps Care este în raport de rudenie, de prietenie etc. cu persoana căreia i se adresează vorbitorul (Fratele tău). 15 aps (Fam; irn) Care are legătură cu persoana căreia i se adresează vorbitorul (Meșterul ăsta al tău n-a mai venit.) 16 aps (În legătură cu numele de colectivități, de ținuturi) Căruia îi aparține persoana căreia se adresează vorbitorul (Nația ta). 17 aps (Cu valoare subiectivă) Care este spus, îndeplinit, săvârșit de persoana căreia i se adresează vorbitorul. 18 aps (Cu valoare obiectivă) Care este obiectul asupra căruia se exercită acțiunea verbului, în calitate de persoană căreia i se adresează vorbitorul (În ajutorul tău).

tu3 i [At: H II, 253 / E: fo] (Reg) Cuvânt cu care, în timpul vânătorii, se strigă la iepuri.

ți1 i [At: SĂGHINESCU, V. 74 / V: țî, țâi / E: fo] (De obicei repetat) Cuvânt care redă sunetele caracteristice scoase de șoareci, de unele păsări, de unele insecte etc. Si: țiț2 (2).

ții i [At: ȘEZ. III, 190 / V: ți, țâi, ței / E: fo] (Mol; adesea repetat sau în combinație cu alte interjecții) Strigăt cu care: 1 Se alungă caprele sau oile. 2 Se mână caprele. 3 (Rar) Se cheamă caprele. 4 (Reg) Se alungă măgarii. 5 (Reg; îf țâi) Se asmute câinele.

TĂIÁ, tai, vb. I. I. 1. Tranz. A despărți, a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a îmbucătăți. ◊ Expr. A-și tăia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a-și primejdui situația printr-o acțiune negândită. A tăia nodul gordian = a găsi soluția unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situație încurcată. Poți să tai lemne pe dânsul, se spune despre cineva care doarme adânc. ♦ Spec. A desprinde, a desface filele unei cărți necitite, unite la margini. 2. Tranz. A despica, a spinteca, a trece prin... ◊ Expr. A(-și) tăia drum (sau cale, cărare) = a-și face loc îndepărtând obstacolele ce îi stau în cale. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A tăia răul de la rădăcină = a lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău. 4. Tranz. A lăsa urme în profunzime, a brăzda; a executa (prin așchiere) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect. ♦ A săpa, a sculpta. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de îmbrăcăminte. 6. Tranz. (Înv.) A fabrica bani, a bate monedă. 7. Tranz. (Despre drumuri, râuri etc.) A străbate; a traversa. ♦ (Despre oameni, vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. 8. Refl. recipr. A se întretăia. 9. Refl. (Despre țesături) A se destrăma, a se rupe în direcția firului țesut sau la îndoituri. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula, a se brânzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. ♦ Tranz. A opri fermentarea mustului. II. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) spinteca, a (se) omorî, a (se) ucide (cu un obiect tăios). ◊ Expr. (Absol.) A tăia și a spânzura = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar și abuziv. ♦ A (se) răni cu un instrument tăios. ♦ Tranz. A provoca o durere fizică. ♦ Tranz. A înjunghia, a sacrifica un animal (în scopul valorificării). III. 1. Tranz. și refl. A (se) curma, a (se) opri, a (se) întrerupe. ◊ Expr. (Tranz.) A tăia drumul (sau calea) cuiva = a ieși înaintea cuiva spre a-l împiedica să înainteze, a-l opri din drum. (Refl.) A i se tăia cuiva drumurile (sau cărările) = a fi în încurcătură, a i se reduce posibilitatea de a-și aranja treburile. 2. Tranz. A face să slăbească sau să înceteze; a micșora, a slăbi, a modera, a atenua, a opri. ◊ Expr. A-i tăia (sau, refl., a i se tăia) cuiva (toată) pofta = a face să-și piardă sau a-și pierde cheful, curajul de a (mai) face ceva. A-i tăia (cuiva) cuvântul = a descuraja (pe cineva). (Refl.) A i se tăia cuiva (mâinile și) picioarele = a-i slăbi, a i se muia cuiva (mâinile și) picioarele. ♦ A distruge, a șterge efectul. 3. Tranz. A consfinți încheierea unei tranzacții (prin desfacerea cu palma deschisă a mâinilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de cărți) A despărți în două pachetul de cărți, punând jumătatea de dedesubt deasupra; a juca ținând banca împotriva tuturor celorlalți jucători. 4. Tranz. și intranz. (Fam.; în expr.) A tăia (la) piroane = a spune minciuni. 5. Tranz. (În expr.) A-l tăia pe cineva capul = a înțelege, a (se) pricepe să facă un lucru. (Fam.) A spune ce-l taie capul = a spune vrute și nevrute, a vorbi fără rost. 6. Tranz. (Fam.; în expr.) A tăia pe cineva = a întrece pe cineva, a i-o lua înainte, a-l învinge. [Pr.: tă-ia] – Lat. *taliare.

TĂU2, TA, tăi, tale, pron. pos., adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ◊ (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. Nu-ți dau voie ai tăi să vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea (casa ta), apartenența (țara ta), dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul (frații tăi). 2. (Cu valoare subiectivă) Călătoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectivă) Grija ta n-o poartă nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) Împotriva ta.Lat. tuus, tua.

arată toate definițiile

Intrare: tai
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tai
  • taiul
  • taiu‑
plural
  • tai
  • taii
genitiv-dativ singular
  • tai
  • taiului
plural
  • tai
  • tailor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tai
  • taiul
  • taiu‑
plural
  • taiuri
  • taiurile
genitiv-dativ singular
  • tai
  • taiului
plural
  • taiuri
  • taiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Tai
nume propriu (I3)
  • Tai
Intrare: tăia
verb (VT106)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăia
  • tăiere
  • tăiat
  • tăiatu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • taie
  • tăiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tai
(să)
  • tai
  • tăiam
  • tăiai
  • tăiasem
a II-a (tu)
  • tai
(să)
  • tai
  • tăiai
  • tăiași
  • tăiaseși
a III-a (el, ea)
  • taie
(să)
  • taie
  • tăia
  • tăie
  • tăiase
plural I (noi)
  • tăiem
(să)
  • tăiem
  • tăiam
  • tăiarăm
  • tăiaserăm
  • tăiasem
a II-a (voi)
  • tăiați
(să)
  • tăiați
  • tăiați
  • tăiarăți
  • tăiaserăți
  • tăiaseți
a III-a (ei, ele)
  • taie
(să)
  • taie
  • tăiau
  • tăia
  • tăiaseră
Intrare: tău (adj.)
tău3 (adj.) adjectiv posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • tău
  • ta
plural
  • tăi
  • tale
genitiv-dativ singular
  • tău
  • tale
plural
  • tăi
  • tale
Intrare: tău (pron.)
tău2 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • tău
  • ta
plural
  • tăi
  • tale
genitiv-dativ singular
  • tău
  • tale
plural
  • tăi
  • tale
Intrare: țai
țai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ți
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ți
  • țiul
  • țiu‑
plural
  • țiuri
  • țiurile
genitiv-dativ singular
  • ți
  • țiului
plural
  • țiuri
  • țiurilor
vocativ singular
plural
țâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ții
ții
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ței
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tăia

  • 1. tranzitiv A despărți, a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; a împărți un întreg în două sau în mai multe bucăți.
    exemple
    • Du-te la Drăgan. I-au tăiat azi-noapte via. DUMITRIU, N. 249.
      surse: DLRLC
    • Răsturnă mămăliga pe măsuța joasă și rotundă, tăie jumătate și o întinse pe un fundișor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28.
      surse: DLRLC
    • Taie trandafiri și-i pune-n păr. CARAGIALE, O. III 106.
      surse: DLRLC
    • Fără să dejuge boii, începe a tăia copacul. CREANGĂ, P. 46.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Pomul care nu face roadă, se taie și în foc se aruncă. CREANGĂ, P. 118.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-și tăia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a-și primejdui situația printr-o acțiune negândită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A tăia nodul gordian = a găsi soluția unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situație încurcată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie Poți să tai lemne pe dânsul, se spune despre cineva care doarme adânc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Adoarme mort, de puteai să tai lemne pe dînsul. CREANGĂ, O. A. 235.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.5. prin specializare A desprinde, a desface filele unei cărți necitite, unite la margini.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Începu să taie foile unui volum. C. PETRESCU, Î. II 223.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A trece prin...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: despica spinteca attach_file 3 exemple
    exemple
    • Fierul taie brazde lungi Ce se-nșiră-n bătătură cu lucioase, negre dungi. ALECSANDRI, O. 176.
      surse: DLRLC
    • figurat Sufletul meu ostenit plutește... singur, ca un cuc care taie aerul și nu i s-aude zborul. DELAVRANCEA, O. II 117.
      surse: DLRLC
    • figurat Numai lebedele albe, cînd plutesc încet din trestii, domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripile întinse se mai scutură și-o taie. EMINESCU, O. I 152.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A(-și) tăia drum (sau cale, cărare) = a-și face loc îndepărtând obstacolele ce îi stau în cale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Oameni de-ai stăpînirii, cu șpăngi scurte pe umăr, tăiau domol cărări prin zarva adîncă. SADOVEANU, O. I 510.
        surse: DLRLC
      • Cu greu își tăie drum printre brațele care se întindeau s-o cuprindă. BART, E. 82.
        surse: DLRLC
      • Un melc își taie drumul prin grădină, De-a dreptul, ca un tanc de gelatină. TOPÎRCEANU, P. 265.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A suprima (un text sau o parte din el).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suprima attach_file 2 exemple
    exemple
    • După ce mai tăie cu creionul cîteva știri bănuite, trimise foile la tipografie. VLAHUȚĂ, O. A. III 28.
      surse: DLRLC
    • Într-un chip arbitrar și fără să fi fost eu consultat prealabil, s-a tăiat la a doua reprezentare a comediei mele «O noapte furtunoasă» partea ei finală. CARAGIALE, O. VII 489.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A tăia răul de la rădăcină = a lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 4. tranzitiv A lăsa urme în profunzime; a executa (prin așchiere) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brăzda attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ce ogașe adînci taie carele ăstea cu povară! RETEGANUL, P. V 32.
      surse: DLRLC
    • figurat Lacrimile-mi taie fața! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 202.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Pe întinderi nu adia nici cea mai ușoară suflare de vînt și sus, pe muncelul sterp, cele două mori negre stăteau încremenite, tăind cu spetezele linii negre pe cer. SADOVEANU, O. V 116.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. tranzitiv rar A croi un obiect de îmbrăcăminte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: croi (vb.) attach_file 5 exemple
    exemple
    • Am și croitoreasa la mine, poate că-ți tai și tu taiorul. CAMIL PETRESCU, U. N. 185.
      surse: DLRLC
    • Haina era... impecabil tăiată. C. PETRESCU, C. V. 187.
      surse: DLRLC
    • figurat Avea... o gură astfel tăiată, de parcă-ți zicea «Nu vezi că doar nu sînt o femeie de rînd». GANE, N. III 93.
      surse: DLRLC
    • figurat Un cioban tăiat pe linii de uriaș. HOGAȘ, M. N. 187.
      surse: DLRLC
    • figurat Ochii tăiați în forma migdalei. EMINESCU, N. 34.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Casa învățătorului este... tăiată adînc în coasta unei coline. REBREANU, I. 10.
        surse: DLRLC
      • Pe-un jilț tăiat în stîncă stă... preotul cel păgîn. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv învechit A fabrica bani, a bate monedă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Fieșcare canton își taie monedă, avînd deosebire marca unuia de a altuia. GOLESCU, Î. 162.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Ici era tarapanaua, scundă, închisă cu porți de fier, în care se tăiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU, O. I 509.
      surse: DLRLC
  • 7. tranzitiv Despre drumuri, râuri etc.:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: străbate traversa attach_file 4 exemple
    exemple
    • E înghețat pîrîul care taie în două ograda. STANCU, D. 14.
      surse: DLRLC
    • Podișul împădurit puternic, era tăiat nu numai de albia îngustă a gîrlei, ci și de un alt drum de țară. CAMIL PETRESCU, O. I 15.
      surse: DLRLC
    • Oamenii l-au îngropat Într-un loc aiurea, Unde drumul cătră sat Taie-n lung pădurea. TOPÎRCEANU, P. 120.
      surse: DLRLC
    • Caracudi taie drumul, salută pe cineva de la fereastră și urmează domol înainte. CARAGIALE, O. II 299.
      surse: DLRLC
    • 7.1. (Despre oameni, vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: scurta attach_file 3 exemple
      exemple
      • De la tîrg la Vadul Mare Taie drumul prin poieni, Legănîndu-se călare Popa Florea din Rudeni. TOPÎRCEANU, B. 15.
        surse: DLRLC
      • Își luă noapte bună de la părinți și-o tăie de-a dreptul prin grădină. MIRONESCU, S. A. 46.
        surse: DLRLC
      • intranzitiv Tăiarăm la dreapta prin huceaguri și la o cotitură mai largă... intrarăm în apă. HOGAȘ, DR. II. 3.
        surse: DLRLC
  • 8. reflexiv reciproc A se întretăia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încrucișa întretăia attach_file un exemplu
    exemple
    • Pe o pagină găsi o mulțime de cercuri ce se tăiau. EMINESCU, N. 46.
      surse: DLRLC
  • 9. reflexiv (Despre țesături) A se destrăma, a se rupe în direcția firului țesut sau la îndoituri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: destrăma rupe attach_file un exemplu
    exemple
    • Mătasea s-a tăiat.
      surse: DLRLC
  • 10. reflexiv (Despre lapte) A se coagula, a se brânzi (fiind alterat).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: brânzi coagula
    • 10.1. (Despre anumite preparate culinare) A căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.2. tranzitiv A opri fermentarea mustului.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 11. tranzitiv reflexiv reciproc A (se) spinteca, a (se) omorî, a (se) ucide (cu un obiect tăios).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: omorî spinteca ucide attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ștefăniță-vodă... a cutezat să taie pe cel mai cu putere dintre boierii săi. SADOVEANU, N. P. 50.
      surse: DLRLC
    • Făt-Frumos, Făt-Frumos, vino de taie pe ăst dușman al meu. ISPIRESCU, L. 19.
      surse: DLRLC
    • Taie-mă, nu mă tăia, Nu mă las de prada mea! ALECSANDRI, P. P. 12.
      surse: DLRLC
    • 11.1. expresie Taie-babă = om lăudăros.
      exemple
      • Oliolio, măi Taie-babă! Căci nu șuieri mai degrabă Să sărim voinici la treabă. ALECSANDRI, P. A. 55.
        surse: DLRLC
    • 11.2. expresie absolut A tăia și a spânzura = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar și abuziv.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Nu-și uită el timpurile de altădată, cînd tăia și spînzura. DAVIDOGLU, M. 71.
        surse: DLRLC
      • Fac ce vreau, tai și spînzur dacă-mi place, eu îs mai mare. MIRONESCU, S. A. 87.
        surse: DLRLC
    • 11.3. A (se) răni cu un instrument tăios.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: răni
      • exemple
        • S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr Și atîta de subțire să o tai c-un fir de păr. EMINESCU, O. I 82.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • Că pe Toma mi-l tăia Pe la furca pieptului... Unde-i greu voinicului. ALECSANDRI, P. P. 73.
          surse: DLRLC
        • Vrei să-mi dai pe Cosinzeana, ori în săbii ne tăiem? EFTIMIU, Î. 119.
          surse: DLRLC
        • În săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim ori în luptă să ne luptăm? ISPIRESCU, L. 42.
          surse: DLRLC
      • 11.3.3. învechit A ataca lovind cu arme tăioase.
        exemple
        • Taie tu marginile, Eu să tai mijloacele. ALECSANDRI, P. P. 197.
          surse: DLRLC
        • intranzitiv Luară în goană oastea neamțului și tăiau într-însa vîrtos. ISPIRESCU, M. V. 51.
          surse: DLRLC
        • intranzitiv Taie-n turci ca la bujor. ȘEZ. II 39.
          surse: DLRLC
    • 11.4. tranzitiv A provoca o durere fizică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înjunghia attach_file 4 exemple
      exemple
      • Și-n lungul spinării îi tăia frigul. CAMILAR, N. I 7.
        surse: DLRLC
      • Suflă austrul subțiind norii printre care încep să se ivească stelele și aducînd cu ele un ger de te taie. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 19.
        surse: DLRLC
      • Tîmplele grele li se băteau și junghiuri ascuțite îi tăiau, ca niște cioburi de sticlă prin toate încheieturile. VLAHUȚĂ, O. A. 136.
        surse: DLRLC
      • absolut Gerul tăia ca un brici. SADOVEANU, M. C. 114.
        surse: DLRLC
    • 11.5. tranzitiv A înjunghia, a sacrifica un animal (în scopul valorificării).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sacrifica înjunghia attach_file 3 exemple
      exemple
      • La Crăciun cînd tăia tata porcul... eu încălecam pe porc deasupra paielor. CREANGĂ, A. 41.
        surse: DLRLC
      • Doi berbeci că voi tăia Și prea mult m-oi bucura. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493.
        surse: DLRLC
      • Taie-un pui și ne fă zeamă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 395.
        surse: DLRLC
  • 12. tranzitiv reflexiv A (se) curma, a (se) opri, a (se) întrerupe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: curma opri întrerupe attach_file 5 exemple
    exemple
    • În pragul morii am ajuns cu răsuflarea tăiată de fugă. C. PETRESCU, S. 29.
      surse: DLRLC
    • Și nodul lacrimilor îi tăie glasul. HOGAȘ, M. N. 26.
      surse: DLRLC
    • Țăranul cel cu roata îi tăie cuvîntul și zise și el. ISPIRESCU, L. 180.
      surse: DLRLC
    • absolut Gudică tăie scurt, dînd din umeri: Taci, mă. Era beat. DUMITRIU, N. 238.
      surse: DLRLC
    • Vroiam să-i spun că-s vodă, Ciubăr-vodă, dar glasul Mi se tăiase. ALECSANDRI, T. II 77.
      surse: DLRLC
    • 12.1. expresie tranzitiv A tăia drumul (sau calea) cuiva = a ieși înaintea cuiva spre a-l împiedica să înainteze, a-l opri din drum.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: opri attach_file un exemplu
      exemple
      • Gardianul, hotărît, își îndesă șapca pe frunte și le ieși înainte, tăindu-le drumul. BART, E. 292.
        surse: DLRLC
    • 12.2. expresie reflexiv A i se tăia cuiva drumurile (sau cărările) = a fi în încurcătură, a i se reduce posibilitatea de a-și aranja treburile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mare lucru să fie de nu ți s-or tăia și ție cărările. CREANGĂ, P. 187.
        surse: DLRLC
  • 13. tranzitiv A face să slăbească sau să înceteze.
    exemple
    • Numai domnul Tase îi cam tăia curajul, cînd o vedea că se prea înnădește la vorbă. BASSARABESCU, S. N. 15.
      surse: DLRLC
    • Chinurile amorului însă, dacă-i tăiase cheful și liniștea, nu-i tăiase și pofta mîncării. GANE, N. III 159.
      surse: DLRLC
    • Peste vro cîteva zile am mai tăiet gustul de popie unuia. CREANGĂ, A. 102.
      surse: DLRLC
    • 13.1. expresie A-i tăia (sau reflexiv, a i se tăia) cuiva (toată) pofta = a face să-și piardă sau a-și pierde cheful, curajul de a (mai) face ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 13.1.1. expresie A-i tăia (sau, reflexiv, a i se tăia cuiva) pofta de mâncare = a face să-i treacă (sau a-i trece) cuiva pofta de a mânca.
        surse: DLRLC
    • 13.2. expresie A-i tăia (cuiva) cuvântul = a descuraja (pe cineva).
      surse: DEX '09 sinonime: descuraja
    • 13.3. expresie reflexiv A i se tăia cuiva (mâinile și) picioarele = a-i slăbi, a i se muia cuiva (mâinile și) picioarele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Nu mai am nici o putere de atunci. Parcă mi s-au tăiat picioarele și mîinile. Îmi vine numai să dorm. DUMITRIU, N. 254.
        surse: DLRLC
      • Se simte așa de bolnav și de slab, că i se taie picioarele. VLAHUȚĂ, O. A. I 99.
        surse: DLRLC
    • 13.4. A șterge efectul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: distruge șterge attach_file un exemplu
      exemple
      • Să-ți dea mămulica leacuri cari să-i taie fermecele. ISPIRESCU, L. 54.
        surse: DLRLC
  • 14. tranzitiv A consfinți încheierea unei tranzacții (prin desfacerea cu palma deschisă a mâinilor unite ale negociatorilor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pecetlui attach_file un exemplu
    exemple
    • Ce-ți pasă? Adă mîna... Taie, domnișoară! Ana nu știa cum și ce să taie și trebui să-i explice datina poporului. VLAHUȚĂ, O. A. III 130.
      surse: DLRLC
    • 14.1. (La jocurile de cărți) A despărți în două pachetul de cărți, punând jumătatea de dedesubt deasupra; a juca ținând banca împotriva tuturor celorlalți jucători.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Știu că va avea de unde să taie stosul. ALECSANDRI, T. 1635.
        surse: DLRLC
  • 15. tranzitiv intranzitiv A spune, a inventa, a croi (minciuni, vorbe etc.).
    surse: DLRLC sinonime: inventa attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mă duc să tai O poveste ce se-ntinde și-ar mai crește încă. EFTIMIU, Î. 99.
      surse: DLRLC
    • Te știu și pe tine cine ești. Cui le tai tu? CARAGIALE, O. III 55.
      surse: DLRLC
    • Începi a tăia la palavre vînătorești. ODOBESCU, S. III 45.
      surse: DLRLC
    • 15.1. familiar expresie A tăia (la) piroane = a spune minciuni.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 16. tranzitiv expresie A-l tăia pe cineva capul = a (se) pricepe să facă un lucru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pricepe înțelege attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pe cît mă taie capul, socul n-a dat niciodată trandafiri. DELAVRANCEA, A. 93.
      surse: DLRLC
    • Atîta m-a tăiat capul și m-a dus mintea. ISPIRESCU, L. 165.
      surse: DLRLC
    • 16.1. familiar A spune ce-l taie capul = a spune vrute și nevrute, a vorbi fără rost.
      surse: DEX '09
    • 16.2. intranzitiv rar expresie A nu-i tăia cuiva capul = a nu pricepe, a nu-i veni în minte.
      exemple
      • În zăpăcirea lor, turcilor nu le tăia capul... cum să cuteze el a întreprinde și cum să reușească a conduce o revoltă. HASDEU, I. V. 129.
        surse: DLRLC
  • 17. tranzitiv familiar expresie A tăia pe cineva = a întrece pe cineva, a i-o lua înainte, a-l învinge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întrece învinge

etimologie:

tău (adj.)

  • comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. posesiunea.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Vinul de la Pîhnești numai eu îl beau cînd poposesc în casa ta. SADOVEANU, N. P. 229.
        surse: DLRLC
      • Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborît cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170.
        surse: DLRLC
    • 1.2. apartenența.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Țara ta.
        surse: DEX '09
      • Cetesc în ochii tăi că ești neînduplecat. SADOVEANU, N. P. 34.
        surse: DLRLC
      • Atîta am vrut să aflu din gura ta. CREANGĂ, P. 206.
        surse: DLRLC
      • Tresar la pasul tău, cînd treci. EMINESCU, O. I 211.
        surse: DLRLC
      • Adă-mi fața ta voioasă Ș-ai tăi ochi de dizmierdat. ALECSANDRI, P. I 9.
        surse: DLRLC
    • 1.3. dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Uite, aici e Elisabeta, nevasta ta, cu toți copiii tăi. SAHIA, N. 53.
        surse: DLRLC
      • Ziceau boierii: tatăl tău de aci înainte e bătrîn. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Frații tăi au dovedit că nu au inimă într-înșii și din partea lor mi-am luat toată nădejdea. CREANGĂ, P. 193.
        surse: DLRLC
      • (numai) singular (Enclitic, însoțind un nume de rudenie sau un nume care indică orice raporturi sociale) Eu, mîndruță, nu-s de vină, Că-i de vină maică-ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 257.
        surse: DLRLC
  • 2. Poate avea valoare subiectivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Călătoria ta va fi grea.
      surse: DEX '09
    • În călătoria ta ai să ai trebuință și de răi și de buni dar să te ferești de omul roș. CREANGĂ, P. 198.
      surse: DLRLC
    • În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună, Tînguirea ta de moarte în cadențele-i adună. EMINESCU, O. I 160.
      surse: DLRLC
    • Zmeule, a sunat ora sfîrșitului tău de pe lumea asta. ALECSANDRI, T. I 465.
      surse: DLRLC
  • 3. Poate avea valoare obiectivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Grija ta n-o poartă nimeni.
      surse: DEX '09
    • Mă dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde. EMINESCU, O. I 172.
      surse: DLRLC
  • 4. Poate fi precedat de cuvinte cu valoare prepozițională.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
    exemple
    • Împotriva ta.
      surse: DEX '09

etimologie:

tău (pron.)

  • 1. Precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”, înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • A ta e cartea.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Să închinăm și să ciocnim cupele noastre. A mea de corn ars și prost. A ta de aur bătut cu mărgăritare. C. PETRESCU, R. DR. 11.
      surse: DLRLC
    • Să știu eu atunci, de-oi ajunge cu sănătate, ce-i al tău și ce-i al meu. CREANGĂ, P. 152.
      surse: DLRLC
    • Ce bulendre-s aiste? – Ale mele! – ...Ale tale? ALECSANDRI, T. I 327.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (Imprecație) Al meu (al tău, al lui etc.) e dracul = mă (te, îl etc.) ia dracul.
      exemple
      • Dacă se rătăcește vreunul sau i se întîmplă ceva, al tău e dracul. PAS, Z. I 257.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (la) plural Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Te gândești numai la ale tale.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. popular masculin sau feminin Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Tot vei fi odată, zău, Tu a mea și eu al tău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 60.
        surse: DLRLC
    • 1.4. masculin (la) plural Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nu-ți dau voie ai tăi să vii.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Tu te găsești sănătos între ai tăi, înfășurat de dragoste. SAHIA, N. 53.
        surse: DLRLC
      • Deseară vin la voi, Copiliță hăi! Să te cer de la ai tăi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
        surse: DLRLC
    • 1.5. masculin sau feminin (la) singular Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ideile mele cu ale tale nu se potrivesc.
        surse: DLRLC

etimologie: