2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂURÁȘ, tăurași, s. m. Diminutiv al lui taur; tăureanc. [Pr.: tă-u-] – Taur + suf. -aș.

TĂURÁȘ, tăurași, s. m. Diminutiv al lui taur; tăureanc. [Pr.: tă-u-] – Taur + suf. -aș.

tăuraș sm [At: C. PETRESCU, R. DR. 95 / P: tă-u~ / Pl: ~i / E: taur + -aș] 1-2 (Pop; șhp) Taur (1) (mic) Si: (pop) tăurean (1-2), tăurel (1-2), (reg) tăureac (1-2), tăureci (1-2), tăurici (1-2).

TĂURÁȘ, tăurași, s. m. Diminutiv al lui taur. În acest an a izbutit să aducă în țară, cu mare cheltuială, șase vaci și un tăuraș. C. PETRESCU, R. DR. 95.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tăuráș (tă-u-) s. m., pl. tăuráși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂURÁȘ s. (ZOOL.) tăurean, tăurel, (reg.) tăureac, tăureci.

TĂURAȘ s. (ZOOL.) tăurean, tăurel, (reg.) tăureac, tăureci.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: tăuraș
  • silabație: tă-u-raș info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăuraș
  • tăurașul
  • tăurașu‑
plural
  • tăurași
  • tăurașii
genitiv-dativ singular
  • tăuraș
  • tăurașului
plural
  • tăurași
  • tăurașilor
vocativ singular
plural
Intrare: Tăuraș
Tăuraș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tăuraș
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tăuraș

etimologie:

  • Taur + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09