STAIU din tema sl. cтaютн echivalentă ca sens vb. latin stare; cf. sl. cтaю „colibă” sau srb.-cr. Staja < Stanimir (Rad 82 p. 85). 1. Staiul pren. (O Dens; Hur 101); – vlah din Serbia (A Ist III 85; DR IV¹). 2. Cu afer. Taiut (Mar). 3. Staia b. (Ștef; Ț-Rom 79; 13-15 B 64); – f. (ib. 133). Stăia b (P Gov f° 37 vo). 4. + -ca, -cu: Staica b. (13-15 B 227; 16 B III 310); f. (AO XI 217); Stăica Dobrotescu (AO XIII 130). 5. Stăican (16 B VI 159). 6. Staico b. (Rel); Staicu frecv., act.; -lești s. 7. Stăesc, Vlad, munt. (BCI V 201). 8. Stăilă jude (Dm). 9. + -it: a) Stăit b. (AO XVIII 141; 17 B II 173); -ut, olt. 1493 (Cat). b) Stait (13-15 B 195; Ț-Rom 353). c) Cont. cu vb. tăiat: Stăiat, țig. (16 B III 251). d) Steitea moșn. (16 B VI 326).