7 intrări

53 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIN2 s. m. și n. v. sân.

SIN1 s. m. (Înv. și reg.; particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui de familie al copiilor) Fiu, fiul lui... – Din sl. synŭ.

sin-7 [At: DN3 / V: sim- / E: it sin-, fr sin-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Împreună. 2 Cu.

sin2 sn [At: CHEST. II, 414/348 / Pl: ~uri / E: mg szin] (Trs; Mar) Șopron în care se țin fânul, uneltele agricole, de gospodărie etc..

sin1 sms [At: (a. 1559-1560) ap. SCL 1974, 162 / V: sân / E: slv сынъ синъ] 1 (Înv; precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui de familie al copiilor) Fiu(ul lui)... 2 (Mar) Fin2 (1). 3 (Mar) Nepot.

SIN1 s. m. invar. (Înv. și reg.; particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui de familie al copiilor) Fiu, fiul lui... – Din sl. synŭ.

SIN2 s. m. invar. (Astăzi popular) Particulă întrebuințată înaintea numelui de botez al tatălui și intrînd în componența numelui de familie al copiilor; fiul lui... Voinea sin Voinea a murit de curînd. STANCU, D. 46.

SIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „împreună”, „cu”. [Var. sim-. / < it. sin-, fr. syn-, cf. gr. syn].

SIN1-/SIL-/SIM- pref. „împreună, cu”. (< fr. syn-, syl-, sym-. cf. gr. syn)

sin m. pop. fiu (înlocuește numele familiei la țărani): Ion sin Gheorghe, Ilie sin Mitru. [Slav. SYNŬ, fiu].

1) sin m. (vsl. rus. syn, fiu, bg. sîrb. sin; germ. sohn). Particulă care arată descendenta: Ion sin Mihai (Astăzĭ se zice maĭ mult despre Jidanĭ, de multe orĭ c’o nuanță de ironie: Leĭba sin Avrum, Mehălă sin Dudl, Nuhăm sin Ițic). V. zet.

2)* sin n., pl. urĭ (lat. sinus, sin, golf). 1. Golf. 2. (mlat. sinus, tradus după ar. jayb, „cută, încrețitură de haĭnă”, întrebuințat cu înț. geometric). Geom. Perpendiculară dusă de la o extremitate a arculuĭ la raza care trece pin cealaltă extremitate.

SÂN, (1) sâni, s. m., (2, 3, 4, 5, 6, 7) sânuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre cele două mamele ale femeii; piept. 2. S. n. Partea dinainte a corpului omenesc care se află între cele două brațe și care formează exteriorul bombat al pieptului; piept, torace. ◊ Expr. A muri cu zilele-n sân = a muri înainte de vreme. 3. S. n. Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul; spațiul dintre piept și cămașă sau bluză (în care se pot ține lucruri ca într-o pungă). ◊ Expr. A crește (sau a încălzi, a ține) șarpele în (sau la) sân = a ajuta, a favoriza pe un nerecunoscător. A-i trece (cuiva) un șarpe (rece) prin sân = a se înfiora de frică, de spaimă. A umbla (sau a fi etc.) cu crucea-n sân = a) a fi bun, a fi cucernic, a fi evlavios; b) (ir.) a fi fățarnic, ipocrit. A fi (sau a se afla, a trăi ca) în sânul lui Avram = a trăi bine, a fi fericit. A-și scuipa (sau, reg., a-și stupi) în sân, gest prin care superstițioșii cred că se pot feri de o primejdie sau că le va trece frica. ♦ P. anal. (Reg.) Fundul plasei sau al năvodului, în formă de buzunar larg, în care se adună peștele. 4. S. n. Locul din corpul femeii unde se formează și în care este purtat fătul; pântece. 5. S. n. Piept, inimă (socotite ca sediu al sentimentelor); suflet. 6. S. n. Fig. Parte interioară, parte centrală; interior, mijloc, centru, miez. Sânul pământului. 7. S. n. Fig. (Geogr.; înv.) Golf2. [Var.: (înv. și reg.) sin s. m. și n.] – Lat. sinus.

SÂN, (1) sâni, s. m., (2, 3, 4, 5, 6, 7) sânuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre cele două mamele ale femeii; piept. 2. S. n. Partea dinainte a corpului omenesc care se află între cele două brațe și care formează exteriorul bombat al pieptului; piept, torace. ◊ Expr. A muri cu zilele-n sân = a muri înainte de vreme. 3. S. n. Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul; spațiul dintre piept și cămașă sau bluză (în care se pot ține lucruri ca într-o pungă). ◊ Expr. A crește (sau a încălzi, a ține) șarpele în (sau la) sân = a ajuta, a favoriza pe un nerecunoscător. A-i trece (cuiva) un șarpe (rece) prin sân = a se înfiora de frică, de spaimă. A umbla (sau a fi etc.) cu crucea-n sân = a) a fi bun, a fi cucernic, a fi evlavios; b) (ir.) a fi fățarnic, ipocrit. A fi (sau a se afla, a trăi ca) în sânul lui Avram = a trăi bine, a fi fericit. A-și scuipa (sau, reg., a-și stupi) în sân, gest prin care superstițioșii cred că se pot feri de o primejdie sau că le va trece frica. ♦ P. anal. (Reg.) Fundul plasei sau al năvodului, în formă de buzunar larg, în care se adună peștele. 4. S. n. Locul din corpul femeii unde se formează și în care este purtat fătul; pântece. 5. S. n. Piept, inimă (socotite ca sediu al sentimentelor); suflet. 6. S. n. Fig. Parte interioară, parte centrală; interior, mijloc, centru, miez. Sânul pământului. 7. S. n. Fig. (Geogr.; înv.) Golf2. [Var.: (înv. și reg.) sin s. m. și n.] – Lat. sinus.

sân2 [At: PSALT. HUR. 64v/25 / V: (înv) sin / Pl: ~i sm, ~uri sm / E: ml sinus] 1 sm (Înv; adesea determinat prin „de mare”) Golf2. 2 sn Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul. 3 sn Spațiu dintre piept și cămașă (sau bluză), în care se pot ține lucruri. 4 sn (Îe) A sta (sau a ședea, a rămânea, a fi) cu mâinile în ~ A nu întreprinde nimic, a sta inactiv. 5 sn (Îae) A nu lucra. 6 sn (Îe) A fi (sau a umbla) cu frica (sau cu gheața, cu moartea) în ~ A se teme foarte tare de ceva. 7 sn (Îe) A-și scuipa (sau, reg, a-și stupi) în ~ A face gestul de a scuipa (în sân (3)), prin care cei superstițioși cred că preîntâmpină un rău sau că înlătură frica. 8 sn (Îe) A crește (sau a încălzi, a ține) șarpele în (sau la) ~ sau a vârî pe dracu-n ~ A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător. 9 sn (Îe) A-i trece (sau a-i intra) (un șarpe (rece) prin) (sau în) ~ A se înfiora de spaimă. 10 sn (Îe) A umbla (sau a fi) cu crucea-n ~ A fi bun, cucernic, evlavios. 11 sn (Îae) A fi fățarnic, ipocrit. 12 sn (Îe) A fi (sau a se afla, a trăi etc. ca) în ~ul lui Avram (sau, rar, al lui Dumnezeu ori ca în ~ de rai) A trăi bine, fericit. 13 sn (Îvr; îe) A avea (sau a ține) pe cineva în (sau la) ~ A ajuta pe cineva. 14 sn (Îae) A menaja pe cineva. 15 sn (Reg; îe) A lăsa pe cineva cu mâinile-n ~ A sărăci pe cineva. 16 sn (Reg; îe) A băga (pe cineva) în ~ A arăta (cuiva) dragoste mare. 17 sn (Îe; reg) Te-aș (ori l-aș) băga (sau vârî) în ~, dacă ai (ori ar) încăpea (sau dar nu încapi ori nu încape) de urechi sau a băga (pe cineva) de păr în ~ Se spune despre cei care ne sunt dragi. 18 sn (Reg) Gura cămășii. 19 sn (Reg) Matiță. 20 sn Parte a corpului la om (rar la animale vertebrate) de la gât până la abdomen, cuprinzând cavitatea în care se află inima și plămânii. 21 sn (Prc) Organe din interiorul cavității toracice (în special inima). 22 sn Piept. 23 sn (Rar; îe) A muri cu zile în ~ A muri prematur. 24 sn (Îe) A strânge pe cineva la ~ A îmbrățișa pe cineva. 25 sn (Fig) Sân2 (20) considerat ca sediu al sentimentelor Vz inimă, suflet. 26 smn (Lsg cu valoare de plural) Organ anatomic al femeii, care secretă lapte în perioada de alăptare Si: mamelă, piept, (pop) țâță, (reg) zăcătoare. 27 snm (Îla; d. copii) De ~ Sugar (1). 28 snm (Îlv) A da ~ A alăpta copilul. 29 snm (Îe) A fi bun ca ~ul mamei A fi foarte bun. 30 sn (Pop) Uter. 31 sn (Fig) Parte interioară, parte centrală Si: interior, mijloc, miez. 32 sn Loc ascuns Si: ungher. 33 sn (Urmat de un singular cu sens colectiv sau de un plural; îlpp) Din ~ul ... Dintre, din mijlocul ... 34 sn (Îlpp; de obicei urmat de un plural sau de un nume colectiv) În ~ul Între. 35 sn (Îal) În interiorul... 36 sn (Reg) Gârlici la piatra alergătoare a morii. 37 sn (Reg) Șanț1 împrejurul gârliciului (la piatra morii). 38 sn (Reg) Porțiunea pietrei morii de la răvașuri până la șteangă. 39 sn (Reg) Asperități pe piatra morii. 40 sn Parte a plutei care, la cotiturile apei, când tablele plutei nu sunt legate bine unele de altele, iese în afara firului apei și se izbește de mal. 41 sn (Îs) ~ul podului Parte a podului1 construită pe capetele ieșite în afară ale grinzilor, la streașină. 42 sn (Îas) Loc în șură1 sau în grajd unde se ține nutrețul.

arată toate definițiile

Intrare: Sin
nume propriu (I3)
  • Sin
Intrare: sin (diverse)
sin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sin
  • sinul
  • sinu‑
plural
  • sinuri
  • sinurile
genitiv-dativ singular
  • sin
  • sinului
plural
  • sinuri
  • sinurilor
vocativ singular
plural
Intrare: sin (fiu)
sin1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sin
  • sinul
  • sinu‑
plural
  • sini
  • sinii
genitiv-dativ singular
  • sin
  • sinului
plural
  • sini
  • sinilor
vocativ singular
plural
Intrare: sin (pref.)
prefix (I7-P)
  • sin
Intrare: sân (diverse)
sân2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sân
  • sânul
  • sânu‑
plural
  • sânuri
  • sânurile
genitiv-dativ singular
  • sân
  • sânului
plural
  • sânuri
  • sânurilor
vocativ singular
plural
sin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sin
  • sinul
  • sinu‑
plural
  • sinuri
  • sinurile
genitiv-dativ singular
  • sin
  • sinului
plural
  • sinuri
  • sinurilor
vocativ singular
plural
Intrare: sân (mamelă)
sân1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sân
  • sânul
  • sânu‑
plural
  • sâni
  • sânii
genitiv-dativ singular
  • sân
  • sânului
plural
  • sâni
  • sânilor
vocativ singular
plural
sin1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sin
  • sinul
  • sinu‑
plural
  • sini
  • sinii
genitiv-dativ singular
  • sin
  • sinului
plural
  • sini
  • sinilor
vocativ singular
plural
Intrare: șin
șin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sân (diverse) sin

  • 1. Partea dinainte a corpului omenesc care se află între cele două brațe și care formează exteriorul bombat al pieptului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: piept torace diminutive: sânișor (diverse) attach_file 4 exemple
    exemple
    • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
      surse: DLRLC
    • Pe sînul lui Făt-Frumos vedea cum înfloreau două stele albastre, limpezi și uimite – ochii miresei lui. EMINESCU, N. 11.
      surse: DLRLC
    • figurat Niciodată el nu se simțise așa de dulce legănat pe sînul Brateșului. GANE, N. II 76.
      surse: DLRLC
    • figurat În zadar vuiește Cerna și se bate De-a ei stînci mărețe, vechi, nestrămutate Și-n cascade albe saltă pe-a lor sîn... ALECSANDRI, P. A. 73.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A muri cu zilele-n sân = a muri înainte de vreme.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Auzit-ați voi pe-aici De biet domnul Ștefăniță Ce-a fost om de mare viță, C-a murit cu zile-n sin, În cetate, la Hotin? ALECSANDRI, P. II 106.
        surse: DLRLC
  • 2. substantiv neutru Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul; spațiul dintre piept și cămașă sau bluză (în care se pot ține lucruri ca într-o pungă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: sânișor (diverse) attach_file 4 exemple
    exemple
    • Fata coborî repede în pivniță și ieși cu sînul plin de mere. SADOVEANU, E, 124.
      surse: DLRLC
    • Bietul Dionis, de unde să știe el că eu am în sîn o pungă cu aur! GALACTION, O. I 89.
      surse: DLRLC
    • Niculaie ia scrisoarea, o bagă în sîn și pleacă cu dînsa la București. GHICA, S. A. 32.
      surse: DLRLC
    • Seara vii, seara te duci Și nimica nu-mi aduci, Fără sînul plin de nuci; Tu le-aduci, Tu le mănînci! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 83.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A crește (sau a încălzi, a ține) șarpele în (sau la) sân sau a vârî pe dracu-n sân = a ajuta, a favoriza pe un nerecunoscător.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. expresie A-i trece (cuiva) un șarpe (rece) prin sân = a se înfiora de frică, de spaimă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.3. expresie A fi (sau a umbla) cu frica în sân = a se teme mereu de ceva.
      surse: DLRLC NODEX
    • 2.4. expresie A sta cu piatra în sân = a aștepta momentul potrivit pentru a se răzbuna.
      surse: NODEX
    • 2.5. expresie A sta (sau a fi) cu mâinile în sân = a nu întreprinde nimic, a sta inactiv, a nu lucra.
      surse: DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • A stat cu mîinile-n sîn atîta vreme. GALAN, B. I 87.
        surse: DLRLC
      • Boiangiu nici în pauză nu stătu cu mîinile în sîn. REBREANU, R. I 113.
        surse: DLRLC
    • 2.6. expresie A băga (pe cineva) în sân.
      surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A umbla (sau a fi etc.) cu crucea-n sân = a fi bun, a fi cucernic, a fi evlavios.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Prea erai cu crucea-n sîn!... Iertai pe ucenici, pe simbriași și pe pungașii ăia de calfe cînd prăpădeau lucrurile. DELAVRANCEA, O. II 340.
        surse: DLRLC
    • 2.8. expresie ironic A umbla (sau a fi etc.) cu crucea-n sân = a fi fățarnic, ipocrit.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.9. expresie A fi (sau a se afla, a trăi ca) în sânul lui Avram (sau, rar, al lui dumnezeu) = a trăi bine, a fi fericit.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mi s-a părut că mă aflu în sînul lui dumnezeu. CREANGĂ, A. 68.
        surse: DLRLC
    • 2.10. expresie A-și scuipa (sau, regional, a-și stupi) în sân, gest prin care superstițioșii cred că se pot feri de o primejdie sau că le va trece frica.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Alții mai fricoși își stupeau în sîn. CREANGĂ, P. 233.
        surse: DLRLC
    • 2.11. prin analogie regional Fundul plasei sau al năvodului, în formă de buzunar larg, în care se adună peștele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Plasa rămîne aici încrețită și formează sînul... năvodului. ANTIPA, P. 464.
        surse: DLRLC
  • 3. Locul din corpul femeii unde se formează și în care este purtat fătul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pântec / pântece attach_file 4 exemple
    exemple
    • O mumă iubește fiul, căci este al ei sînge, Căci l-a purtat în sînu-i, căci este viața sa. BOLINTINEANU, O. 202.
      surse: DLRLC
    • figurat Cînd mă deșteptai și mi-aruncai privirile peste împrejurimi, firea întreagă mi se păru ca răsărită atunci, pentru întăiași dată, din sînul adînc al apelor creațiunii. HOGAȘ, M. N. 179.
      surse: DLRLC
    • figurat Din sînul vecinicului ieri Trăiește azi ce moare, Un soare de s-ar stinge-n cer, S-aprinde iarăși soare. EMINESCU, O. I 178.
      surse: DLRLC
    • figurat Cînd nențeleasa natură, din sînu-i cel roditor, Cu talentul poeziei naște pe un muritor... Hotărăște deodată și felul scrierii lui? ALEXANDRESCU, P. 47.
      surse: DLRLC
  • 4. Loc unde se nasc (după o veche credință populară) sentimentele omului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: inimă piept suflet attach_file 4 exemple
    exemple
    • Cu sînul plin de un fel de orgoliu, pășea hotărîtă, împinsă de un avînt eroic. BART, E. 250.
      surse: DLRLC
    • Sfetnicii rîdeau în taină de tot ce Craiul vorbea, Dar în sînul lor mînie fără de capăt ardea. COȘBUC, P. II 126.
      surse: DLRLC
    • De-ai pătrunde c-o privire Al meu sîn, Să vezi marea-i de mîhnire Și venin, Ai cunoaște-atuncea bine Traiul meu. EMINESCU, O. IV 21.
      surse: DLRLC
    • Toată veselia din sînul tău să piară. ALECSANDRI, T. II 170.
      surse: DLRLC
  • 5. figurat Parte interioară, parte centrală.
    exemple
    • Sânul pământului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Mormîntul proaspăt, negru, primi în sînul lui, pentru vecie, trupul acela pe care marea îl respinsese, aruncîndu-l la țărm. BART, E. 258.
      surse: DLRLC
    • Aerul răcoros, plin de miresme, ce se ridica din sînul codrilor, îi străbătea adînc în piept. GANE, N. I 87.
      surse: DLRLC
    • Ne mînă mereu pe cîmpul de bătaie, în mijlocul vînătoarii, în sînul codrilor. ODOBESCU, S. III 135.
      surse: DLRLC
    • Soarele se ridica măreț din sînul valurilor. ALECSANDRI, O. P. 312.
      surse: DLRLC
    • 5.1. (În legătură cu cuvinte exprimând colectivități) În sânul... = între..., în..., în interiorul..., în mijlocul..., în rândurile...
      surse: DLRLC
    • 5.2. (În legătură cu cuvinte exprimând colectivități) Din sânul... = dintre..., din mijlocul...
      surse: DLRLC
    • 5.3. Mediu în care activează cineva sau din care își trage originea.
      exemple
      • În sânul naturii.
        surse: NODEX
  • 6. figurat geografie învechit (Adesea determinat prin «de mare») Golf.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: golf (geogr., anat.) diminutive: sânișor (diverse) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ostroave a mării Atlantice în sinul Mexicului, care ostroave la un loc se numesc Vest-India. DRĂGHICI, R. 32.
      surse: DLRLC
    • Odată, într-o dimineață, ieșind un pescar cu luntrișoara sa la pescuit, după obiceiul mesăriei sale, și întrînd într-un sîn de mare, își aruncă mreaja sa, cu nădejde că va prinde ceva vînat. GORJAN, H. I 40.
      surse: DLRLC

etimologie:

sân (mamelă) sin

  • 1. Fiecare dintre cele două mamele ale femeii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: piept diminutive: sânișor (mamelă) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nevasta se ridică în picioare, își pături pe ea catrința și-și strînse subt sîni bîrneața. SADOVEANU, B. 30.
      surse: DLRLC
    • Sînii... tremură sub iile albe. REBREANU, I. 12.
      surse: DLRLC
    • Părul ei cel galbăn ca aurul cel mai frumos cădea pe sînii ei albi și rotunzi. EMINESCU, N. 3.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A fi bun ca sânul mamei = a fi foarte bun.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A trăi ca la sânul mamei = a huzuri de bine.
      exemple
      • figurat Am trăit o mare parte din viața mea la sînul nevinovat al naturii. HOGAȘ, H. 106.
        surse: DLRLC

etimologie:

sin (fiu)

etimologie: