3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFRÁNCIOC s. m. v. sfrâncioc.

SFRANCIÓC s. m. v. sfrâncioc.

SFRANCIÓC s. m. v. sfrîncioc.

sfrancioc m. pasăre de fire rea, imită viersul păsărilor mai mici și, amăgindu-le astfel, le prinde și le omoară (Lanius excubitor). [Și sfărcioc = serb. SVRAČAK].

sfrancĭóc, sfrîncĭóc, frîncĭóc și -óg m. (sîrb. svraçak, d. svraka, țarcă. V. țarcă). Lupu vrăbiilor, o păsărică (mare cĭt cĭocîrlanu și cu ciocu încovoiat), care atacă păsările maĭ micĭ, șoareciĭ și reptilele (lánius excubitor). Sînt și doŭă speciĭ maĭ micĭ (lánius minor și lánius collurio). V. șofrac.

SFRÂNCIÓC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancióc s. m.] – Din sb. svračak.

SFRÂNCIÓC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancióc s. m.] – Din scr. svračak.

SFRÎNCIÓC, sfrîncioci, s. m. (Și în forma sfrancioc) Nume generic dat mai multor păsări răpitoare, puțin mai mari decît vrabia, cu ciocul puternic și încovoiat la vîrf, cu spatele cenușiu-deschis, cu burta albicioasă și aripile negre cu cîte o pată albă; se hrănesc cu insecte, ouă, pui de păsări și rozătoare mici (Lanius); lupul-vrăbiilor. Presurele și sfranciocii... îl întîmpinau peste tot locul cu dulcile lor cîntări. ODOBESCU, S. III 181. – Variantă: sfrancióc s. m.

SFRÂNCIÓC ~ci m. Pasăre migratoare de pradă, de talie medie, cu cioc scurt și încovoiat la vârf, cu gheare ascuțite, puternice, și cu coadă lungă; lupul-vrăbiilor. /<sb. svrațak


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sfrâncióc s. m., pl. sfrâncióci

sfrâncióc s. m., pl. sfrâncióci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SFRANCIOC RÓȘU s. v. codălbiță.

SFRÂNCIÓC s. (ORNIT.) 1. (Lanius excubitor) berbecel, lupul-vrăbiilor, (reg.) berbecuț, șoimuț, țăcăitoare, capra-dracului. 2. (Lanius collurio) (reg.) berbecel, codălbiță, șofran.[1]

  1. În original, incorect: (Laninus excubior) LauraGellner

sfrancioc roșu s. v. CODĂLBIȚĂ.

SFRÎNCIOC s. (ORNIT.) 1. (Lanius excubitor) berbecel, lupul-vrăbiilor, (reg.) berbecuț, șoimuț, țăcăitoare, capra-dracului. 2. (Lanius collurio) (reg.) berbecel, codălbiță, șofran.[1]

  1. În original, incorect: (Laninus excubitor) LauraGellner

Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sfrancióc (-ci), s. m. – Pasăre (Lanius collurio, L. excubitor). – Var. (s)franciog, (s)frîncioc, (s)frînciog, sfîrcioc, Banat sprînciog. Sb., cr. svračak (Cihac, II, 341).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SFRÁNCIOC, (BC LIV 159), subst. (pasăre).

Intrare: sfrancioc
sfrancioc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Sfrancioc
Sfrancioc nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sfrancioc
Intrare: sfrâncioc
sfrâncioc substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfrâncioc
  • sfrânciocul
  • sfrânciocu‑
plural
  • sfrâncioci
  • sfrânciocii
genitiv-dativ singular
  • sfrâncioc
  • sfrânciocului
plural
  • sfrâncioci
  • sfrânciocilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfrancioc
  • sfranciocul
  • sfranciocu‑
plural
  • sfrancioci
  • sfranciocii
genitiv-dativ singular
  • sfrancioc
  • sfranciocului
plural
  • sfrancioci
  • sfranciocilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)