2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sabău sm vz săbău

săbău sm [At: ANON. CAR / V: sab~, saboi, sabou, sebeu / Pl: ~ăi / E: mg szabó] (Reg) 1 Croitor (1). 2 Cojocar. 3 Blănar (1).

SĂBẮU, săbăi, s. m. (Reg.) Croitor. – Magh. szabó.

SĂBĂU s. m. (Ban.) Croitor. Sĕbĕu. Sarlor. AC, 367.Sartor. Ssaboul. Szabo. LEX. MARS., 244. Variante: sabou (LEX. MARS., 244). Etimologie: magh. szabó. Vezi și săbăiesc.

săbắŭ m. (ung. szabo). Trans. P.P. Croitor.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂBĂU s. v. blănar, cojocar, croitor.

săbău s. v. BLĂNAR. COJOCAR. CROITOR.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

săbắu (-ắi), s. m. – (Trans., Banat) Croitor. Mag. szabó (Tiktin; Gáldi, Dict., 155).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sabắu, s.m. – (reg.) Croitor: „Că am haine la sabău, / Să n-ajung să le port eu” (Papahagi, 1925: 251). ♦ (onom.) Sabău, Sabau, Sabo, Sabou, nume de familie frecvent în zona Recea, Cicârlău, Ilba (2.491 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. szabó „croitor” (Scriban, DLRM, MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SABĂU, Nicolae (n. 1929, Cicârlău, jud. Maramureș), cântăreț român de muzică populară. Repertoriu antologic pentru lirica de stil modern a Maramureșului istoric, a creat și cântece cu coloratură eroică dedicate maramureșenilor căzuți în al Doilea Război Mondial. S-a remarcat prin căldura și sensibilitatea interpretativă, frumusețea melodică și lirismul de generoasă vibrație a versurilor culese și recreate în spiritul tradiției folclorice.

SABĂU, fam., ard.; Săbăoani și Săboiani ss. (Dm), < ung. szabó „croitor”.

Intrare: Sabău
Sabău nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sabău
Intrare: săbău
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săbău
  • săbăul
  • săbău‑
plural
  • săbăi
  • săbăii
genitiv-dativ singular
  • săbău
  • săbăului
plural
  • săbăi
  • săbăilor
vocativ singular
  • săbăule
plural
  • săbăilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sabău
  • sabăul
  • sabău‑
plural
  • sabăi
  • sabăii
genitiv-dativ singular
  • sabău
  • sabăului
plural
  • sabăi
  • sabăilor
vocativ singular
plural
saboi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sabou
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sebeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

săbău sabău saboi sabou sebeu

etimologie: