8 intrări

Articole pe această temă:

102 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SI, si, s. m. Treapta a șaptea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare. – Din it. si.

si sm [At: ANTONESCU, D. / Pl: ? / E: it, fr si] (Muz) 1 Denumire simbolică în notația silabică a celei de a șaptea trepte a gamei do major (corespunzând notației literale B). 2 Sunet corespunzător lui si (1). 3 Notă corespunzătoare lui si (2).

si sm [At: ANTONESCU, D. / Pl: ? / E: it, fr si] (Muz) 1 Denumire simbolică în notația silabică a celei de a șaptea trepte a gamei do major (corespunzând notației literale H). 2 Sunet corespunzător lui si (1). 3 Notă corespunzătoare lui si (2).

SI s. m. invar. Treapta a șaptea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare. – Din it. si.

SI s. m. invar. Treapta a șaptea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare.

SI s.m. invar. (Muz.) Treapta a șaptea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare. [< it. si].

SI s. m. inv. (muz.) treapta a șaptea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. (< it. si)

SI m. invar. 1) Treapta a șaptea din gama majoră-tip. 2) Nota și sunetul corespunzător. /<it., fr. si

*si-, *sim- și sin- (vgr. sýn, cu), prefix care corespunde cu lat con și care se întrebuințează în cuvintele greceștĭ, precum: si-logizm, sim-patie, sin-teză.

*si m. (literele inițiale din imnu sfîntuluĭ Ion, lat. la voc. Sancte Iohannes). Muz. A șaptea notă a gameĭ.

DÚCE1, duc, vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). A se lăsa dus de gânduri (de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gură. 4. A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc. 5. A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi. ◊ Expr. A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte. 6. A îndura, a suporta, a răbda, a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). A(-i) duce dorul = a) a-i fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. 7. A purta războaie, lupte, tratative etc. 8. A depune, a presta o muncă. ◊ Expr. A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva. 9. A trage, a trasa linii. II. Refl. 1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol. (Pop.) A se duce după cineva = a se mărita. A se tot duce = a merge fără încetare. A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului! (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (Pop.) Ducă-se pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda, a cutreiera (fără țintă). ♦ A pluti pe apă sau a zbura în aer. 2. (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia. 3. Fig. A trece; a dispărea. 4. A muri; a se sfârși. III. Intranz. A rezista la... – Lat. ducere.

SE pron. refl. 1. (Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă) Se ascunde sub pod. 2. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive) Se îmbolnăvi de ochi. 3. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce) Se ghiontesc. 4. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice) S-a luptat cu zmeul. 5. (Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale) Să se dea dispoziții.Lat. se.

SÍE pron. refl. (Forma accentuată de dat., pers. 3, pentru toate genurile; înv.) Sieși. – Lat. sibi.

SÍEȘI pron. refl. (Forma accentuată de dat., pers. 3, pentru toate genurile) Lui însuși, ei însăși. [Pr.: si-eși] – Sie + și.

SILÍCIU s. n. Element chimic, metaloid, cristalizat sau amorf, de culoare cenușie, cu proprietăți asemănătoare cu ale carbonului, care se găsește în natură sub formă de silice sau de silicați și se folosește pentru a da duritate și rezistență aliajelor fierului. – Din fr. silicium.

SINE pron. refl. (Forma accentuată de acuz. pers. 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin „însuși”) 1. (Precedat de prep. „pe” sau, înv., „pre”, având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) Numai pe sine nu se vede. 2. (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) Păstrează totul pentru sine însăși. ◊ Expr. De la sine = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând. – Lat. se (după mine, tine).

ȘI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. și verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, așa a și făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu pățești și tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) O cameră și mai mare.Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic. 4. (În propoziții negative) Nici. Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi și spuse. 2. Deja. Masa se și pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) Este voinic și tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu” exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. Doi și cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) Șaizeci și opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei și paisprezece. (Indică adăugarea unei cantități) Plus. Unu și jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) Binele și răul. 4. (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) A adus și vin, și mâncare, și cărți. ♦ (În repetiții, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul și vorbește și vorbește. 5. (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide ușa și intră. 6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... Are în mână și pâinea, și cuțitul. 7. (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) Și a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Și ce vrei să faci acum?Expr. Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are? ♦ (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în ușă...Și?Mă duc să deschid. 8. (Precedat de adv. „ca” are funcție comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca și la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca și sfârșită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic. III. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă și nu o lua în serios.Lat. sic.

se1 [At: PSALT. HUR. 54r/8 / V: sine (D: sie, sieși, îvr, șie, șieși / Ac: (îvr) sinemi, sineți, sinene, sinevă, sinele, sineși, (înv) săneș / D: își / A: (îvp) / E: ml se] 1 prf Înlocuiește numele persoanei sau persoanelor despre care se vorbește și care sunt obiectul asupra căruia se exercită, direct sau indirect, acțiunea verbului al căror subiect sunt. Se ferește de mine. 2 prf (Îf sine) Înlocuiește numele persoanei sau persoanelor despre care se vorbește și care sunt, reciproc, obiectul asupra căruia se exercită, direct sau indirect, acțiunea verbului al cărui subiect sunt Se bat ca chiorii. 3 prf (Îf accentuată sine, la p. 3, înv. și la p. 2, 4, 5, 6). Înlocuiește numele persoanei sau persoanelor aspra cărora se exercită, direct sau indirect, acțiunea verbului, subliniind perticiparea singulară a subiectului la acțiune, izolat de alte subiecte posibile Se cunoaște pe sine <se întrece pe sine însuși. 4 prf (Îf neaccentuate își, și-, -și, ș-) Înlocuiește numele persoanelor în folosul cărora se acționează, accentuând implicarea lor în acțiune Chemându-l să-și aleagă o carte... 5 aps (Îf neaccentuate își-, -și, înv, , îf accentuată șie; indică posesiunea) Care este al persoanei despre care se vorbește. 6 aps (Îf neaccentuate își-, -și, înv, -ș, îf accentuată șie; d. o parte a corpului, indică apartenența) Care aparține persoanei despre care se vorbește. 7 aps (Îf neaccentuate își-, -și, înv, -ș, îf accentuată șie; indică dependența) Care se află într-o anumită legătură (de rudenie) cu persoana despre care se vorbește. 8 aps (Îf neaccentuate își, -și, înv, , îf accentuată șie; cu valoare subiectivă) Care este spus, îndeplinit, săvârșit etc. de persoana despre care se vorbește. 9 ppr (Îvp; îf accentuată sine; precedat de diverse prepoziții; p. 3, înv, p. 2, 4, 5, 6) Înlocuiește numele persoanei care săvârșește acțiunea, asupra căruia se răsfrânge acțiunea etc. Luă cu sine și pe fiul cel mic. Furară tot de pe lângă sine. 10 ppr (Reg; îlav) De sine Morocănos Om de sine. 11-12 ppr (Îljv) De (la sau, înv, din, dintre) sine (sau, înv, sineși, sinele) sau înv, singur de (sau de la, din dintru) sine (sau însuși) sau de sine singur (ori însuși) (Care este făcut) din inițiativă proprie. 13-14 ppr (Îal) (Care este realizat) cu (sau prin( mijloace, resurse proprii. 15-16 ppr (Îal) (Care acționează) independent (de cineva sau ceva). 17-18 ppr (Îrg; îljv) Fără sine ((În mod) neechilibrat. 19-20 ppr (Îrg; îal) (Ca) nebun. 21-22 ppr (Îljv) De sine stătător (Care poate exista sau se poate menține) prin puterile sale, prin însușirile care îl caracterizează, nedepinzând de nimeni sau de nimic. 23-24 ppr (Îljv) În sine (sau, înv, pentru sine, de sineși) (Care există) prin (sau în) ceea ce are esențial sau specific. 25-26 ppr (Îal) (Care există) în (sau prin) el însuși. 27 ppr (Înv; îla) În sine Neamestecat. 28 ppr (Îe) A fi (sau a se înțelege, a vorbi etc.) de la sine (înțeles) sau (înv) de la sine (sau de sineși) se înțelege A se subînțelege. 29 ppr (Îae) A fi evident. 30 sm (Îf sine, înv, sineși; de obicei art) Ceea ce fiecare (în mod potențial sau real, conștientizat ori nu) este pentru el însuși. Si: eul. 31 sm (Pex; îaf) Entitate materială și spirituală. 32 sm (Îlav) În (sau, înv, întru) sine (sau sine-mi, sine-ți, sine-și etc) sau în sinea mea (sau ta, lui etc.) În gândul cuiva (fără a fi exteriorizat). 33 sm (Înv; îe) A-și veni în sine A-și reveni (dintr-o stare proastă, anormală etc.). 34 sm (Îvr; îe) A-și ieși din ~ A nu se mai comporta normal. 35 sm (Îvr; îe) A se afla aflară din sineși A fi bolnav psihic. 36 sm (Înv; precedat de diverse pp) Propria persoană. 37 sm (Înv; precedat de diverse pp) Suprafață. 38 sn (Înv; pex; precedat de diverse pp) Interior. 39 pnh (P. 3) Cineva Se cere să încetați. 40 prf (Indică diateza reflexivă; scoate în evidență subiectul) Înlocuiește numele unei persoane sau ale unor persoane care, ca subiecte, au o anumită stare, devenire sau participă intens, au un interes special etc. Se bucură de cadou. 41 prf (P, 3, 6) Arată că acțiunea are loc fără a sugera cine o săvârșește Ce ți se va întâmpla?. 42 prf (P. 3, 6) Înlocuiește numele persoanei sau ale persoanelo asupra cărora se răsfrînge acțiunea săvârșită de altcineva Se aud zgomotele străzii. corectată

arată toate definițiile

Intrare: si
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • si
plural
  • si
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ducă-se-pe-pustii
ducă-se-pe-pustii substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
plural
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
genitiv-dativ singular
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
plural
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
vocativ singular
plural
Intrare: iarba-datului-și-a-faptului
iarba-datului-și-a-faptului substantiv feminin articulat (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarba-datului-și-a-faptului
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbii-datului-și-a-faptului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: punct și virgulă
punct și virgulă substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punct și virgulă
  • punctul și virgula
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: siliciu
  • pronunție: silicĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siliciu
  • siliciul
  • siliciu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • siliciu
  • siliciului
plural
vocativ singular
plural
Si simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Si
Intrare: sine / sie / sieși
sine1 (pron.) pronume reflexiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P95)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • sine
  • se
  • sinea
  • sine
  • se
  • sinea
plural
  • sine
  • se
  • sinea
  • sine
  • se
  • sinea
genitiv-dativ singular
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
plural
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
  • sieși
  • sie
  • și
  • își
  • ‑și
  • șie
  • șieși
Intrare: și (adv.)
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • și
  • ș‑
Intrare: și (conj.)
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • și
  • ș‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ducă-se-pe-pustii popular

etimologie:

iarba-datului-și-a-faptului

etimologie:

punct și virgulă

  • 1. Semn de punctuație constând dintr-un punct așezat deasupra unei virgule (;) folosit pentru a despărți fie propoziții sau grupuri de propoziții, concepute ca unități relativ independente, în cadrul unei fraze. Acest semn marchează o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct. Punctul și virgula se folosește mai mult ca un mijloc stilistic decât ca un mijloc gramatical, el rămânând la libera alegere a scriitorului, care-l poate ușor înlocui prin punct sau prin virgulă, pauza marcată de el nefiind absolut indispensabilă, iar sensul frazei nesuferind schimbări. În general, el ușurează înțelegerea textului la lectură.
    surse: DTL 2 exemple
    exemple
    • Am multă sperare în acest neam a cărui adâncă cumințenie e tipărită într-o mulțime de proverbe, unele mai înțelepte decât altele, a cărui închipuire minunată e zugrăvită în poveștile sale poetice și strălucite ca înseși acele orientale; al cărui spirit se vădește în nenumăratele anecdote asupra tuturor națiilor cu care s-a aflat el în relație; a cărui inimă bună și darnică se arată în obiceiul ospeției pe care l-a păstrat cu sfințenie de la strămoșii săi; al cărui geniu, în sfârșit, lucește atât de viu în poeziile sale, alcătuite în onorul faptelor mărețe. (V. Alecsandri).
      surse: DTL
    • Spui de una o vorbă bună, superi pe alta; spui rău de alta, atunci nu mai poți pretinde că ești om galant; insiști cu deosebire asupra uneia, dai loc la bănuieli; neglijezi pe vreuna, îi inspiri o ură primejdioasă. (I. L. Caragiale).
      surse: DTL

etimologie:

si

  • 1. Treapta a șaptea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

siliciu Si

  • 1. Element chimic, metaloid, cristalizat sau amorf, de culoare cenușie, cu proprietăți asemănătoare cu ale carbonului, care se găsește în natură sub formă de silice sau de silicați și se folosește pentru a da duritate și rezistență aliajelor fierului și la fabricarea semiconductoarelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
  • comentariu simbol Si
    surse: DOOM 2

etimologie:

sine / sie / sieși

  • 1. Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Se făcu un lup și se ascunse sub pod. ISPIRESCU, L. 13.
      surse: DLRLC
    • Cei tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi. EMINESCU, O. I 56.
      surse: DLRLC
  • 2. Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Abia trecură patru luni... și el se bolnăvi de ochi. NEGRUZZI, S. I 54.
      surse: DLRLC
  • 3. Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Pitiți șoptesc în umbră; Se ghiontesc, rîd pe-nfundate. IOSIF, V. 46.
      surse: DLRLC
    • Îi spune toată întîmplarea, după cum se înțelesese cu baba. CREANGĂ, P. 177.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-a luptat cu zmeul.
        surse: DEX '09
      • Din zări un tînăr călător, Sosind pe-acolo, s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281.
        surse: DLRLC
  • 4. Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Să se dea dispoziții.
      surse: DEX '09
    • Se vede că a avut vro ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Va suferi să se calce astfel jurămintele? NEGRUZZI, S. I 51.
      surse: DLRLC
    • Cînd se născu copilul ce s-aștepta să vie. ALEXANDRESCU, M. 4.
      surse: DLRLC
  • comentariu (Forma accentuată de dativ, persoana a 3-a, pentru toate genurile: sieși) Lui însuși, ei însăși.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ce spune marele poet despre bătrînul său prietin se potrivește și sieși. SADOVEANU, E. 57.
      surse: DLRLC
  • comentariu Forma accentuată de acuzativ persoana a 3-a pentru toate genurile și numerele, uneori întărit prin „însuși”: sine.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • comentariu Precedat de prepozițiile „pe” sau, învechit, „pre”, are funcție de complement direct al unui verb reflexiv.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Numai pe sine nu se vede cît îi de frumușel. CREANGĂ, P. 244.
        surse: DLRLC
      • Începu a se întreba pre sine ce gînganie bipedă este el pe lume. NEGRUZZI, S. I 202.
        surse: DLRLC
    • comentariu Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial.
      surse: DEX '09 DLRLC 8 exemple
      exemple
      • Păstrează totul pentru sine însăși.
        surse: DEX '09
      • În fond nu avea sentimente de dragoste decît pentru sine însăși. REBREANU, R.I 186.
        surse: DLRLC
      • S-a uitat lung pe foaia lui înainte de a o iscăli, a zîmbit mulțumit de sine, apoi a iscălit. CARAGIALE, O. II 244.
        surse: DLRLC
      • La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă... Cînd pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
      • Te strînge-n brațe la sine De rîde inima-n tine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 13.
        surse: DLRLC
      • învechit arhaizant Doamna Ecaterina Bălușescu, aceea pe care nu pot eu s-o sufăr, aceea care nu se uită niciodată la mine, care privește parcă în sineși, parcă se coboară în sufletu-i măreț, înfășurat într-o mîndrie de gheață. SADOVEANU, O. V 685.
        surse: DLRLC
      • învechit arhaizant Dacă cumva vrei să dormi și nu-ți vine de sineși somnul, apoi pune capul pe pernă și ascultă. ODOBESCU, S. III 44.
        surse: DLRLC
      • învechit arhaizant Noi de sine-ne să facem o despărțire. GHICA, A. 156.
        surse: DLRLC
      • comentariu1. expresie De la sine = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • comentariu2. expresie A-și reveni în sine.
        surse: DLRLC
      • comentariu3. expresie (și) substantivat În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în gând.
        surse: DEX '09
  • comentariu (Forma accentuată de dativ, persoana a 3-a, pentru toate genurile: sie) Sieși.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Și fiindu-și șie dragă cum nu-i este nime-n lume. EMINESCU, O. I 80.
      surse: DLRLC

etimologie:

și (adv.)

  • comentariu Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pronume reflexiv etc. și verb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Are sens modal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. În adevăr, cu adevărat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chiar (adv.) 5 exemple
      exemple
      • Primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Pe înserate și vine la dînsa. CREANGĂ, P. 173.
        surse: DLRLC
      • Așadar, curînd se și însură. NEGRUZZI, S. I 72.
        surse: DLRLC
      • De aș ști că mă vei și omorî nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147.
        surse: DLRLC
      • Dar de va și muri cineva... scapă de dișărtăciunile lumii. DRĂGHICI, R. 72.
        surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Cum zicea el, așa se și făcea. ISPIRESCU, L. 183.
          surse: DLRLC
        • Precum au zis, așa au și făcut. EMINESCU, N. 10.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Pe deasupra, în plus.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încă 6 exemple
      exemple
      • După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Ai voit, amice... să citesc eu, în manuscript, cartea... după citire, să-mi și dau părerea asupră-i. ODOBESCU, S. III 9.
        surse: DLRLC
      • De-i și păți ceva, numai tu să știi. NEGRUZZI, S. I 251.
        surse: DLRLC
      • Încheagă brînză... mănîncă toată iarna, mai și vinde. STANCU, D. 97.
        surse: DLRLC
      • Mircea este silit a primi încă și suzeranitatea Porții. BĂLCESCU, O. II 13.
        surse: DLRLC
      • Ba încă și dai dreptate părerilor felurite. CONACHI, P. 281.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Pe lângă acestea, de asemenea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chiar (adv.) încă 7 exemple
      exemple
      • Vezi să nu pățești și tu ca mine.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Parfumul trecutului, forța suvenirilor dau parcă un suflet și locurilor unde ai trăit. BART, E. 394.
        surse: DLRLC
      • Că și eu nădăjduiesc să mă întorc. ISPIRESCU, L. 9.
        surse: DLRLC
      • Dar și sărac așa ca în anul acesta... niciodată n-am fost. CREANGĂ, A. 71.
        surse: DLRLC
      • Printre tomuri brăcuite așezat și el un brac. EMINESCU, O. I 134.
        surse: DLRLC
      • Vezi să nu pați și tu ca simigiul. ODOBESCU, S. III 10.
        surse: DLRLC
      • Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite. ALEXANDRESCU, M. 22.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Harap-Alb vede altă drăcărie și mai mare. CREANGĂ, P. 241.
          surse: DLRLC
        • Se pregătesc ca într-o «școală», pentru alte lupte mai mari, ce îi așteaptă, cu o nație și mai barbară, și mai puternică. BĂLCESCU, O. I 12.
          surse: DLRLC
        • O cameră și mai mare.
          surse: DEX '09
        • 1.3.1.1. locuțiune adjectivală (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
          exemple
          • Din spătoși, vătafii au devenit și mai și... Crapă de sănătate. PAS, I. II 256.
            surse: DLRLC
          • Scorpia ospătă pe Făt-Frumos și mai și decît Gheonoaia. ISPIRESCU, L. 6.
            surse: DLRLC
          • Numai iată ce vede Harap-Alb altă bîzdîganie și mai și. CREANGĂ, P. 244.
            surse: DLRLC
          • Și pe urmă gropile pentru lupi, pe care făgăduise să le arate, erau și mai și. CONTEMPORANUL, VIIII 98.
            surse: DLRLC
    • 1.4. În propoziții negative:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nici (adv.) 2 exemple
      exemple
      • Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Vor veni cu oști străine... și poate și măriei-tale nu-i va fi bine. NEGRUZZI, S. I 139.
        surse: DLRLC
  • 2. Are sens temporal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Pe loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imediat (adv.) îndată 4 exemple
      exemple
      • O mătușă sihastră, Cum îl văzu, îi și zise. ISPIRESCU, L. 357.
        surse: DLRLC
      • Să-mi dai bani de cheltuială... ca să și pornesc, fără zăbavă. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
      • Cum îi ajunge în răscrucile drumului, ai să și dai de grădina ursului. CREANGĂ, P. 215.
        surse: DLRLC
      • Iată-n zori c-au și plecat pe-un cal alb ne-ncălecat. ALECSANDRI, P. I 28.
        surse: DLRLC
    • 2.2. deja
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Masa se și punea în grădină sub o alee lungă de aluni. HOGAȘ, DR. II 104.
        surse: DLRLC
      • Craiul, pe de altă parte, și ajunsese acasă. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC

etimologie:

și (conj.) conjuncție

  • 1. Este marcă a coordonării copulative.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Leagă două părți de același fel ale unei propoziții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 9 exemple
      exemple
      • Cum vine de la munte Blestemînd Și lăcrămînd, Toți ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni. TOPÎRCEANU, B. 54.
        surse: DLRLC
      • Hora de fete și neveste tinere s-a încheiat. HOGAȘ, DR. II 185.
      • Era voinic și tinerel. COȘBUC, P. I 281.
      • Teamă mi-e că, acordîndu-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine, o, iscusite vînătorule! ODOBESCU, S. III 9.
      • Parnasul și Olimpul cu fală se priviră. ALEXANDRESCU, M. 27.
      • popular Mamă-sa și cu nevastă-sa ședeau acasă. RETEGANUL, P. V. 73.
      • popular Vine un urs și cu un lup. SBIERA, P. 11.
      • popular Zmeu și cu zmeoaică, Leu și cu leoaică. TEODORESCU, P. P. 401.
      • popular Iar ăl ungurean Și cu cel vrîncean, Mări, se vorbiră Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI, P. P. 1.
    • 1.2. Împreună cu prepoziția „cu” exprimă relația operației matematice a adunării.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plus 2 exemple
      exemple
      • Doi și cu trei fac cinci.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • rar Două și două fac patru. HASDEU, R. V. 162.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Șaizeci și opt.
          surse: DEX '09
        • Se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier. ISPIRESCU, L. 1.
          surse: DLRLC
        • Răzvane!... Nu mă sărăci de tot!... Taleri trei mii patru sute cincizeci și șapte. HASDEU, R. V. 70.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Trei și paisprezece.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.3. Indică adăugarea unei cantități.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plus 2 exemple
        exemple
        • Ora două și jumătate.
          surse: DLRLC
        • Taleri trei mii... ș-un zlot. HASDEU, R. V. 110.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Binele și răul. Adevărul și minciuna.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De trei ori potcovii calul, Urcînd la puicuța dealul; Potcoava și icosarul, Caiaua și gologanul. ȘEZ. I 141.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A adus și vin, și mâncare, și cărți.
        surse: DEX '09
      • Scoală-te, c-am găsit și secure, și frînghie, și sfredel. CREANGĂ, P. 134.
        surse: DLRLC
      • Eu? îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Este folosită în repetiții, ca procedeu stilistic.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Ia cuvântul și vorbește și vorbește.
          surse: DEX '09
        • Merse Făt-Frumos, merse și iar merse, cale lungă și mai lungă. ISPIRESCU, L. 5.
          surse: DLRLC
        • Dacă văzură și văzură că el nu răspunde... merseră la dînsul. ISPIRESCU, L. 247.
          surse: DLRLC
        • Și merg ei și merg cale lungă să le-ajungă. CREANGĂ, P. 207.
          surse: DLRLC
        • Vai de mine și de mine, Harap-Alb, zise sfînta Duminecă. CREANGĂ, P. 222.
          surse: DLRLC
    • 1.5. Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Deschide ușa și intră.
        surse: DEX '09
      • Și mi se strînge inima cum stau și ascult. COȘBUC, P. I 263.
        surse: DLRLC
      • Tatăl tău de aci înainte e bătrîn și o să te ridicăm pe tine în scaun. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Încalecă și pornește cu bucurie. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
      • N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
      • De-abia apucasem a adormi și un vis fantastic veni. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
    • 1.6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Stăpîne... să te ții bine și în scări și de coama mea. ISPIRESCU, L. 7.
        surse: DLRLC
      • Are atunci în mînă și pînea și cuțitul. CREANGĂ, P. 248.
        surse: DLRLC
      • Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
      • Pe o lege dată Și scaiul și trandafirul răsar și cresc totodată. CONACHI, P. 258.
        surse: DLRLC
    • 1.7. În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Și a plecat fiul de împărat mai departe.
        surse: DEX '09
      • Și dac-a fost pețită des, E lucru tare cu-nțeles. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Și pe urmă a făcut aluzie aproape pe față la un alt amic. CARAGIALE, M. 258.
        surse: DLRLC
      • Și fiul craiului, nemaiputînd struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • Și întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Și de drag te-aș semăna, Și cu drag te-aș secera, Și te-aș face stog în prag, Și te-aș îmblăti cu drag, Și te-aș cerne prin sprîncene, Și te-aș frămînta-n inele, Și te-aș da inimei mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 8.
        surse: DLRLC
      • 1.7.1. Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Și ce vrei să faci acum?
          surse: DEX '09
        • Și cine este trădător, stimabile? CARAGIALE, O. I 160.
          surse: DLRLC
        • Și cine te-a pus la cale să mă iei tocmai pe mine în bătaie de joc? CREANGĂ, P. 83.
          surse: DLRLC
        • Și să-l mai ascund se poate, cînd arde și mă topește? CONACHI, P. 83.
          surse: DLRLC
        • 1.7.1.1. expresie Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are?
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Are să se supere. – Ei și?
            surse: DLRLC
      • 1.7.2. Întrebuințat singur, în dialog, este un îndemn pentru continuarea unei povestiri.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Da ce-a fost pe aici, copile? – Ce să fie, mămucă? Ia, cum te-ai dus d-ta de-acasă... s-aude cineva bătînd la ușă. – Și? CREANGĂ, P. 27.
          surse: DLRLC
    • 1.8. Precedat de adverbul „ca” are funcție comparativă.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.8.1. La fel ca, întocmai ca.
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Știu eu o poiană în pădure, chiar aici pe aproape; să tragem acolo... sîntem ca și în casă la noi. CREANGĂ, P. 128.
          surse: DLRLC
        • La vînătorie, ca și la multe altele, eu mă pricep cam tot atîta precît se pricepea vestitul ageamiu. ODOBESCU, S. III 9.
          surse: DLRLC
        • El se mira că o iubește ca și în ziua cînd culese cea întîi dulce sărutare. NEGRUZZI, S. I 21.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • De asta îți este? Las pe mine, că treaba este ca și sfîrșită. ISPIRESCU, L. 77.
          surse: DLRLC
        • Aș! asta să moară! răspunse ea suspinînd. Adevărat că acum e ca și moartă. EMINESCU, N. 21.
          surse: DLRLC
      • 1.8.3. locuțiune conjuncțională Ca și când =
        surse: DLRLC sinonime: parcă
      • surse: DLRLC
  • 2. Marchează coordonarea adversativă:
    exemple
    • Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.
      surse: DEX '09
    • Te-aș lăsa și-mi e cu jale, Te-aș iubi și nu-ndrăznesc. COȘBUC, P. I 76.
      surse: DLRLC
    • Lipsești dinaintea mea, spînule! Doar n-am venit pentru tine, ș-am venit pentru Harap-Alb. CREANGĂ, P. 277.
      surse: DLRLC
    • Ar striga... și nu se-ndură. EMINESCU, O. I 104.
      surse: DLRLC
    • Voiam să plîng și nu puteam. NEGRUZZI, S. I 57.
      surse: DLRLC
    • Fetelor, pupa-v-aș gura, Nu la toate și la una. ȘEZ. XIV 165.
      surse: DLRLC
  • 3. (Marcă a coordonării concluzive) Prin urmare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deci (conj.) 2 exemple
    exemple
    • E o glumă și nu o lua în serios.
      surse: DEX '09
    • Asta-i șagă și nu-mi pasă. SADOVEANU, O. II 103.
      surse: DLRLC

etimologie: