Ron (Rhône) m. 1. mare fluviu al Europei, izvorește din St. Gothard, străbate lacul de Geneva, udă orașele Geneva, Lyon, Avignon și se varsă în Mediterana după un curs de 860 km; 2. numele: unui departament francez de 843 mii loc.

+RON (leul românesc nou) s. m., pl. RONI^[1] visibility  de clarificat

RON (RHÔNE) [ron] 1. Fluviu în V Europei (Elveția și Franța); 812 km, din care 522 km pe terit. Franței. Supr. bazinului hidrografic: 98 mii km². Izv. din ghețarul cu același nume, de la 1.850 m alt. (Alpii Lepontini), curge pe direcție NE-SV, traversează lacul Geneva și m-ții Jura, iar la Lyon își schimbă direcția de curgere către S, vărsându-se printr-o deltă de 1,2 mii km² în G. Lyon al M. Mediterane. Afl. pr.: Saône, Isère și Durance. Legat prin canale de Rin, Moselle, Loare. Hidrocentrale. Trece prin orașele Geneva, Lyon și Avignon. Navigabil (485 km) în aval de Lyon. Irigații în cursul inferior. În delta R. se află Parcul natural regional Camargue, zonă umedă de importanță excepțională, în care cuibăresc c. 350 de specii de păsări, printre care flamingii roz, care alcătuiesc colonii de mii de indivizi. Delta R. este renumită pentru o rasă locală de cAi și pentru taurii de Camargue, crescuți în libertate. În Antic. s-a numit Rhodanus. 2. Ghețar montan în Alpii Lepontini, din care izv. Ronul; 9,4 km lungime; 20,8 km².

RON temă comună din finalul numelor; Aron, Sofron(ie), Andron(e) etc. 1. Rone b.; Rona s. 2. Roncea, Ronciu, Roncioiu forme oltene (Cand 108), pe care Candrea le derivă din Romcea (vezi Rom 6.) atestat în Oltenia, pe cînd Romșa este obișnuit în Moldova (Cand ib); Roncĭa, D-tru (Șchei II).