2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rumb sn [At: ABC. MAR / Pl: ? / E: fr rumb] (Nav) Unitate de măsură pentru unghiuri la roza-vânturilor, egală cu 11-15°.

RUMB, rumburi, s. n. 1. Gură de aerisire a magaziilor unui șlep, situată pe punte. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, folosită la roza vânturilor, egală cu a 32-a parte dintr-un cerc. – Din fr., rus. rumb.

RUMB, rumburi, s. n. 1. Gură de aerisire a magaziilor unui șlep, situată pe punte. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, folosită la roza vânturilor, egală cu a 32-a parte dintr-un cerc. – Din fr., rus. rumb.

RUMB, rumburi, s. n. Gură de aerisire a magaziilor unui șlep.

RUMB s.m. (Mar.) Măsură de unghi egală cu 1/32 parte a orizontului, adică cu 11¼ grade; cart1. [Pl. -bi, (s.n.) -buri. / < fr. rhumb].

RUMB s. n. (mar.) cart1 (2). (< fr., engl. rhumb)

RUMB ~uri n. mar. Unitate de măsură pentru unghiuri egale cu a treizeci și doua parte din orizontul vizibil. /<fr. rumb


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: rumb (pl. -i)
rumb (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rumb
  • rumbul
  • rumbu‑
plural
  • rumbi
  • rumbii
genitiv-dativ singular
  • rumb
  • rumbului
plural
  • rumbi
  • rumbilor
vocativ singular
plural
Intrare: rumb (pl. -uri)
rumb (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rumb
  • rumbul
  • rumbu‑
plural
  • rumburi
  • rumburile
genitiv-dativ singular
  • rumb
  • rumbului
plural
  • rumburi
  • rumburilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)