2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răcari m. pl. od. scutelnici cari aduceau stăpânilor lor o sută de raci pe săptămână.

RĂCÁR, răcari, s. m. (Rar) Bărbat care prinde sau vinde raci. – Rac + suf. -ar.

RĂCÁR, răcari, s. m. (Rar) Bărbat care prinde sau vinde raci. – Rac + suf. -ar.

răcar sm [At: FILIMON, O. I, 101 / Pl: ~i / E: rac2 + -ar] Persoană care se îndeletnicește cu prinderea sau cu vânzarea racilor.

RĂCÁR, răcari, s. m. Cel care se îndeletnicește cu prinderea sau cu vînzarea racilor. Atunci cată să știi a-i găti [racii]; asta-i a doua datorie a răcarului. SADOVEANU, N. F. 78.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răcár (vânzător de raci) (rar) s. m., pl. răcári


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răcár, răcári, s.m. (înv.) 1. bărbat care prinde sau vinde raci. 2. scutelnic care aducea stăpânilor o sută de raci pe săptămână.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RĂCARI, oraș (din 2004) în jud. Dâmbovița, situat în C. Titu, pe râul Ilfov; 6.748 loc. (2005). Stație de c. f. (în satul Ghergani). Ambalaje; produse ceramice și alim. Lacuri piscicole (107 ha), în satul Colacu. Biserica Sf. Nicolae (1772) și Nașterea Maicii Domnului (1828), în satele Ghimpați și Colacu. În satul Stănești se află biserica cu triplu hram – Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Voievozi și Sf. Dumitru (ante 1810), iar în satele Mavrodin și R. câte o biserică din 1840 și, respectiv, 1845. În satul Ghergani există un conac (sec. 19) și capela (1869) familiei scriitorului Ion Ghica.

RĂCARII DE JOS, sat în com. Brădești, jud. Dolj, în apropierea căruia au fost descoperite vestigiile unui castru roman construit în primul sfert al sec. 2 d. Hr. și refăcut în prima jumătate a sec. 3. Utilizat din nou în sec. 4-6. În preajmă, așezarea civilă.

Intrare: Răcari
Răcari
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: răcar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcar
  • răcarul
  • răcaru‑
plural
  • răcari
  • răcarii
genitiv-dativ singular
  • răcar
  • răcarului
plural
  • răcari
  • răcarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)