2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÂNTÁȘ, rântașuri, s. n. Sos făcut din făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mâncăruri. – Din magh. rántás.

RÂNTÁȘ, rântașuri, s. n. Sos făcut din făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mâncăruri. – Din magh. rántás.

RÂNTÁȘ ~uri n. Condiment preparat din făină prăjită (cu ceapă) în grasime, folosit la pregătirea sosurilor sau ca adaos la unele mâncăruri. /<ung. rántás

rântaș n. făină prăjită în unt. [Ung. RÁNTÁS].

rântáș, rântașuri, (răntaș), s.n. – (reg.; gastr.) Sos făcut din făină (cu ceapă tocată mărunt) prăjită în grăsime, care se adaugă în mâncărurile tipic ardelenești; îngroșeală. – Din magh. rántás (Șăineanu, Scriban; Cihac, Philippide, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

RÎNTÁȘ, rîntașuri, s. n. Sos făcut din făină prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat la unele mîncări. [Mama] învîrtea cu-o lingură de lemn Prin cratița în care sfîrîia rîntașul. BENIUC, V. 37.

rîntáș n., pl. urĭ (ung. rántás). Vest. Sos (făină prăjită în unt). – În est rî́ntaș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rântáș s. n., pl. rântáșuri

rântáș s. n., pl. rântáșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RÂNTÁȘ s. prăjeală, (înv. și reg.) prăjitură, (reg.) răncău. (~ la o mâncare.)

RÎNTAȘ s. prăjeală, (înv. și reg.) prăjitură, (reg.) răncău. (~ la o mîncare.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rîntáș (-și), s. m. – Sos făcut cu făină prăjită în grăsime. Mag. rántás (Cihac, II, 522; Philippide, Principii, 64; Gáldi, Dict., 154).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

RÂNTÁȘ s.n. Amestec de făină și unt sau altă grăsime, prăjit mai mult sau mai puțin, utilizat ca îngroșător pentru sosuri sau alte preparate culinare; poate fi realizat ca rântaș alb (pentru beșamel), blond (pentru sosuri fine) sau brun (pentru sos brun sau spaniol).

rântáș, -uri, (răntaș), s.n. – (gastr.) Sos făcut din făină (cu ceapă tocată mărunt) prăjită în grăsime, care se adaugă în mâncărurile tipic ardelenești; îngroșeală. – Din magh. rántás.

Intrare: rântaș (pl. -i)
rântaș (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rântaș
  • rântașul
  • rântașu‑
plural
  • rântași
  • rântașii
genitiv-dativ singular
  • rântaș
  • rântașului
plural
  • rântași
  • rântașilor
vocativ singular
plural
Intrare: rântaș (pl. -uri)
rântaș (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rântaș
  • rântașul
  • rântașu‑
plural
  • rântașuri
  • rântașurile
genitiv-dativ singular
  • rântaș
  • rântașului
plural
  • rântașuri
  • rântașurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)