2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

purcariu sm vz porcar1

PORCÁR, porcari, s. m. Persoană care păzește (și îngrijește) porcii (1). [Var.: (pop.) purcár s. m.] – Porc + suf. -ar. Cf. lat. porcarius.

PORCÁR, porcari, s. m. Persoană care păzește (și îngrijește) porcii (1). [Var.: (pop.) purcár s. m.] – Porc + suf. -ar. Cf. lat. porcarius.

PURCÁR s. m. v. porcar.

porcar2 sm [At: DELAVRANCEA, O. II, 289 / V: (reg) pur~ / Pl: ~i / E: poarcă + -ar] (Pop; în unele jocuri cu mingea) Fiecare dintre jucătorii care prinde mingea aruncată de echipa adversă și care încearcă să-și lovească cu ea adversarii sau o anumită țintă.

porcar1 [At: MOXA, 396/22 / V: (îvp) pur~, (înv) purcariu / Pl: ~i / E: porc + -ar cf lat porcarius] 1 Persoană care păzește și îngrijește porcii (1). 2 (Reg) Persoană care vinde porci (1). 3 (Pop; art) Denumire populară a stelei Aldebaran, din constelația Taurului Si: (reg) deșteptătorul. corectată

PORCÁR, porcari, s. m. Cel care păzește (și îngrijește) porcii. Neavînd pe nimeni de ajutor, el intră porcar la un sat vecin cu o simbrie care abia putea să-i agonisească o pustie de mîncare cît să nu moară de foame. FOPESCU, III 99. Dar Iancul ce mi-și făcea? La porcari că poruncea, Cincizeci de porci că frigea, La conac că-i aducea. TEODORESCU, P. P. 481. – Variantă: purcár (VISSARION, B. 53, ȘEZ. VII 164) s. m.

PORCÁR ~i m. Persoană care paște (și îngrijește) porcii. /porc + suf. ~ar

porcar m. păzitor de porci. [Lat. PORCARIUS].

porcár m. (d. porc saŭ lat. porcarius; it. porcajo și porcaro, fr. porcher, sp. porquero, pg. porqueiro). Păzitor de porcĭ. – Dial. și purcar. Cp. cu murar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PORCÁR s. (prin Transilv.) condaș. (~ se ocupă cu creșterea porcilor.)

PORCAR s. (prin Transilv.) condaș. (~ se ocupă cu creșterea porcilor.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

porcár, porcári, s.m. (pop.; în unele jocuri cu mingea) fiecare dintre jucătorii care trebuie să prindă mingea aruncată de echipa adversă și să țintească cu ea pe adversari.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PURCARIU, Matei (zis Țimforea) (1836-1906, n. Cârțișoara, jud. Sibiu), pictor de icoane pe sticlă. Lucrări cu un pronunțat caracter narativ, cu personaje din lumea satelor, în care introduce și elemente de peisaj. Cromatică în tonuri de roșu, albastru, ocru, galben, verde, negru, auriu, alb, roz. Opera sa are aspectul unei lustrații a legendelor biblice, redate cu o extraordinară imaginație.

arată toate definițiile

Intrare: Purcariu
Purcariu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Purcariu
Intrare: porcar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porcar
  • porcarul
  • porcaru‑
plural
  • porcari
  • porcarii
genitiv-dativ singular
  • porcar
  • porcarului
plural
  • porcari
  • porcarilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purcar
  • purcarul
  • purcaru‑
plural
  • purcari
  • purcarii
genitiv-dativ singular
  • purcar
  • purcarului
plural
  • purcari
  • purcarilor
vocativ singular
plural
purcariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)