2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pumni vt [At: LB / Pzi: ~nesc / E: pumn] (Pop; c. i. oameni) A lovi cu pumnii (1) Si: (reg) pumnări, (pop) pumnui.

PUMNI, pumnesc, vb. IV. Tranz. A bate cu pumnii. Se încovoiase tare din grumazi și, cînd îl înjurau și-l pumneau ceilalți doi, prin ochii lui părea că trece o undă slabă de lumină, o rugă tristă. SADOVEANU, O. III 568. Deodată zării printre dînșii pe Mihăiță, cel care mă pumnise în grădina noastră. GANE, N. III 64. ◊ Refl. reciproc. Începură deci a se pumni. ISPIRESCU, U. 58. Se înșfăcau de păr, se zgîlțiiau și se pumneau de te îngrozeai. CONTEMPORANUL, IV 503.

PUMNI, pumnesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) bate cu pumnii. – Din pumn.

A PUMNI ~esc tranz. reg. (persoane) A lovi cu pumnul. /Din pumn

A SE PUMNI mă ~esc intranz. A face (concomitent) schimb de pumni (unul cu altul). /Din pumn

pumnésc și -uĭésc v. tr. (d. pumn). Fam. Bat cu pumniĭ. V. refl. Copiiĭ s’aŭ pumnit. V. boxez, buchisesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUMNI vb. (pop.) a (se) pumnui, (reg.) a (se) pumnări. (S-au ~ zdravăn.)

*PUMNI vb. (pop.) a (se) pumnui, (reg.) a (se) pumnări. (S-au ~ zdravăn.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PUMNEA, D-tru (Șchei III), < subst. pumn.

Intrare: Pumnea
Pumnea nume propriu
nume propriu (I3)
  • Pumnea
Intrare: pumni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pumni
  • pumnire
  • pumnit
  • pumnitu‑
  • pumnind
  • pumnindu‑
singular plural
  • pumnește
  • pumniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pumnesc
(să)
  • pumnesc
  • pumneam
  • pumnii
  • pumnisem
a II-a (tu)
  • pumnești
(să)
  • pumnești
  • pumneai
  • pumniși
  • pumniseși
a III-a (el, ea)
  • pumnește
(să)
  • pumnească
  • pumnea
  • pumni
  • pumnise
plural I (noi)
  • pumnim
(să)
  • pumnim
  • pumneam
  • pumnirăm
  • pumniserăm
  • pumnisem
a II-a (voi)
  • pumniți
(să)
  • pumniți
  • pumneați
  • pumnirăți
  • pumniserăți
  • pumniseți
a III-a (ei, ele)
  • pumnesc
(să)
  • pumnească
  • pumneau
  • pumni
  • pumniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pumni, pumnescverb

  • 1. A bate cu pumnii. DLRLC
    • format_quote Se încovoiase tare din grumazi și, cînd îl înjurau și-l pumneau ceilalți doi, prin ochii lui părea că trece o undă slabă de lumină, o rugă tristă. SADOVEANU, O. III 568. DLRLC
    • format_quote Deodată zării printre dînșii pe Mihăiță, cel care mă pumnise în grădina noastră. GANE, N. III 64. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Începură deci a se pumni. ISPIRESCU, U. 58. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Se înșfăcau de păr, se zgîlțiiau și se pumneau de te îngrozeai. CONTEMPORANUL, IV 503. DLRLC
etimologie:
  • pumn DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.