2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROSTITUÁTĂ, prostituate, s. f. Femeie care practică prostituția; târfă. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. prostituée.

PROSTITUÁTĂ, prostituate, s. f. Femeie care practică prostituția; târfă. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. prostituée.

PROSTITUÁTĂ, prostituate, s. f. Femeie care practică prostituția. Acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc prostituate. MACEDONSKI, O. I 81. Eroina romanului e o prostituată. GHEREA, ST. CR. II 230. Ziceai că femeia asta te dezgustă pentru că este o prostituată. BOLINTINEANU, O. 385.

PROSTITUÁTĂ s.f. Femeie care practică prostituția. [Cf. fr. prostituée, lat. prostituta].

PROSTITUÁTĂ s. f. femeie care practică prostituția; femeie de stradă. (< fr. prostituée)

PROSTITUÁTĂ ~e f. Femeie care practică prostituția; femeie desfrânată; târfă. [Sil. -tu-a-] /<fr. prostituée

*prostituátă f., pl. e (fr. prostituée). Prostitută, femeĭe care se prostitue.

PROSTITUÁ, prostituez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A practica sau a face pe cineva să practice prostituția. 2. Fig. A (se) necinsti, a (se) pângări (printr-o întrebuințare nedemnă), a face să capete un aspect degradant. [Pr.: -tu-a] – Din fr. prostituer.

PROSTITUÁ vb. I. 1. refl. A trăi în desfrâu. 2. tr. (Rar) A sili pe cineva să practice prostituția. ♦ (Fig.) A necinsti, a degrada ceva printr-o întrebuințare nedemnă. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uind, var. prostitui vb. IV. / < fr. prostituer, cf. lat. prostituere].

A SE PROSTITUÁ mă ~éz intranz. 1) A deveni prostituată; a se deda la prostituție; a se desfrâna. 2) A practica prostituția; a fi prostituată. [Sil. -tu-a] /<fr. prostituer

A PROSTITUÁ ~éz tranz. 1) A face să se prostitueze. 2) fig. (idei, concepții, cauze etc.) A prezenta într-o lumină falsă și vulgară; a compromite. [Sil. -tu-a] /<fr. prostituer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prostituátă (-tu-a-) s. f., g.-d. art. prostituátei; pl. prostituáte

prostituátă s. f. (sil. -tu-a-), pl. prostituáte

prostituá vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. prostituéz, 3 sg. și pl. prostitueáză, 1 pl. prostituăm (sil. -tu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. prostituéze (sil. -tu-e-); ger. prostituând (sil. -tu-ând)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PROSTITUÁTĂ s. cocotă, curvă, târfă, femeie de stradă, (pop. și fam.) damă, madamă, (înv. și reg.) pârțotină, telăliță, teleleică, (reg.) lele, madaranță, scorțotină, tearfă, târnoață, (prin Transilv.) bandură, bulă, (prin Bucov.) crăiță, (prin Maram.) landră, (prin Mold. și Bucov.) mișarcă, (înv.) magopață, tălaniță, femeie publică, (fam.) fleoarță, fleorțotină, șuleandră, (fig.) buleandră, pupăză, putoare, târâtură, (reg. fig.) haită, pupezoaică, terfeloagă, (Transilv. fig.) gudă, (prin Mold. fig.) ruptură, (arg.) maimuță, marcoavă, mastroacă.

PROSTITUA s. cocotă, curvă, tîrfă, femeie de stradă, (pop. și fam.) damă, madamă, (înv. și reg.) pîrțotină, telăliță, teleleică, (reg.) lele, madaranță, scorțotină, tearfă, tîrnoață, (prin Transilv.) bandură, bulă, (prin Bucov.) crăiță, (prin Maram.) landră, (prin Mold. și Bucov.) mișarcă, (înv.) magopață, tălaniță, femeie publică, (fam.) fleoarță, fleorțotină, șuleandră, (fig.) buleandră, pupăză, putoare, tîrîtură, (reg. fig.) haită, pupezoaică, terfeloagă, (Transilv. fig.) gudă, (prin Mold. fig.) ruptură, (arg.) maimuță, marcoavă, mastroacă.

PROSTITUÁ vb. 1. a se vinde. (O femeie care se ~.) 2. (înv.) a supune. (A ~ o femeie.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

PROSTITUATĂ acadea, amazoană, anină, balerină, bambilici, bașoaldă, bârfă, bârzoaie, II.B.C., boarfă, bodroanță, bordeleză, borfet, borfetă, braică, bufă, bufniță, buleandră, calmant, calorifer, cameristă, captivă, cartoafă, cațaveică, chiftea, cleopă, cloambă, coardă, coardă penală, conopidă, cordache, cordeanu, cordelie, cordescu, cotarbă, curvă, curviștină, dalilă, dambilușcă, famă, farfuză, fârță, fârțoagă, femeie cu condicuță, flautistă, fleașcă, fleoarță, fleorțotină, fleștură, fliușcă, floarță, floștină, focă, frecangioaică, fufă, garidă, handră, hanțușcă, hartabă, hastură, hâță, iapă, iavașă, jantă, jartea, Lady Mary, libarcă, libelulă, lipitoare, maimuță, marcoavă, marfă, mastroacă, mesalină, meseriașă, mordină, oafă, oarfă, pacientă, parașută, pasăre de noapte, pârjoală, penalistă, pensionară, pocnitoare, potloagă, prăjitoare, puită, pupăză, pușcătoare, putoare, răpitoare, rufă, scabie, servitoare, spălătură, spintecătură, știoaflă, ștoarfă, ștroamfă, tapeză, taxatoare, terfeloagă, tiristă, tivitoare, traseistă, țolină, țundră, veveriță, vrăbioară, zdreanță penală.

PROSTITUATĂ BĂTRÂNĂ balercă, gioarsă, gloabă, pantahuză.

PROSTITUATĂ TÂNĂRĂ iepșună, prospătură, trufanda, vrăbiuță.

arată toate definițiile

Intrare: prostituată
prostituată substantiv feminin
  • silabație: -tu-a-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prostitua
  • prostituata
plural
  • prostituate
  • prostituatele
genitiv-dativ singular
  • prostituate
  • prostituatei
plural
  • prostituate
  • prostituatelor
vocativ singular
plural
Intrare: prostituat
prostituat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prostituat
  • prostituatul
  • prostituatu‑
  • prostitua
  • prostituata
plural
  • prostituați
  • prostituații
  • prostituate
  • prostituatele
genitiv-dativ singular
  • prostituat
  • prostituatului
  • prostituate
  • prostituatei
plural
  • prostituați
  • prostituaților
  • prostituate
  • prostituatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)