2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂVĂLÍE, prăvălii, s. f. Local în care se vând diferite mărfuri; magazin. ◊ (Ieșit din uz) Băiat de prăvălie = tânăr care învăța negustoria servind într-un magazin. – Et. nec.

PRĂVĂLÍE, prăvălii, s. f. Local în care se vând diferite mărfuri; magazin. ◊ (Ieșit din uz) Băiat de prăvălie = tânăr care învăța negustoria servind într-un magazin. – Et. nec.

prăvălie sf [At: PRAV. 57 / Pl: ~ii / E: slv привилиѥ „privilegiu”] 1 Local în care se expun și se vând diferite mărfuri Si: (rar) negustorie, (reg) boltă, dugheană. 2 (Pex) Magazin mic Si: (rar) negustorie, (reg) boltă, dugheană. 3 (Pan; rar) Loc în care cineva exercită o meserie, o profesiune, în mod individual. 4 (Rar) Negustorie. 5 (Fig; îrg; îs) ~ drăcească (sau a diavolului) Persoană despre care se crede că este stăpânită de diavol. 6 (Iuz; îs) Băiat de ~ Tânăr care învăța negustoria servind într-un magazin. 7 (Iuz; îas) Tânăr angajat ca ajutor într-un magazin.

PRĂVĂLÍE, prăvălii, s. f. Local în care se vînd diferite mărfuri; magazin. Prăvăliile... se țineau una lîngă alta, cu marfa scoasă în uliță, ca să se vadă, în loc de orice firmă. CAMIL PETRESCU, O. I 180. A fost înainte negustorul calicimii. Ținea în această mahala o prăvălie cu mărunțișuri. SAHIA, N. 91. Hangiul aprinde o lumînare și trece-n prăvălie la ușă, unde cei de-afară bat mereu. CARAGIALE, O. I 363. ◊ (În trecut) Băiat de prăvălie = tînăr care învăța meseria de comerciant, servind într-o prăvălie. Să cumperi pe stradă castane ca băieții de prăvălie? C. PETRESCU, C. V. 116.

PRĂVĂLÍE ~i f. 1) Întreprindere comercială de desfacere a mărfurilor; magazin (mic); dugheană. 2) Clădirea acestei întreprinderi comerciale. [G.-D. prăvăliei] /<sl. privilije

PRĂVĂLIE s. f, (Mold., ȚR, Trans. S) Local în care se expun și se vînd diferite mărfuri. A: Fietecarea trunchi de meserniță și prăvălie de carne deschisease. CANTEMIR, IST. Au dat jac pen bisearici, pen case, pen magazii, pen prăvălii, de răpia cine ce putea și fugiia. IM 1754, 74v. ◊ Fig. M-am făcut prăvălie fărădelegilor. AR, 68v. B: De va împrumuta neștine pre altul ... vreo prăvălie sau altă ce va fi dup-aceaia singur cu voia lui fără știrea judecătoriului va scoate-l... acela nu se va certa. .ÎNDREPTAREA LEGII. Iaste și tîrg cu prăvăliii. COSM 1766, 86r ; cf. IM 1730, 105r. C: Prăvălii, adecă case de vînzare și de cumpărat și de lucruri de trebuințe. VSV 1705, 241v; cf. S, 89v. Etimologie: sl. privilie „privilegiu”. Cf. b o l t ă, b u d ă , d u g h e a n ă.

prăvălie f. 1. locul unde un negustor își întinde și vinde marfa sa; 2. mărfurile dintr’o prăvălie. [Tras din prăvălì, a rostogoli: asociațiune de idei analogă cu a sinonimului boltă].

prăvălíe f. (sîrb. bg. provalija, prăpastie, crăpătură de pămînt, de unde rom. „scobitură, cameră, prăvălie”. V. prăval). Sud. Dugheană, magazin, cameră situată la stradă și plină de marfă de vînzare. Marfa din această cameră: am vîndut toată prăvălia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prăvălíe s. f., art. prăvălía, g.-d. art. prăvălíei; pl. prăvălíi, art. prăvălíile

prăvălíe s. f., art. prăvălía, g.-d. art. prăvălíei; pl. prăvălíi, art. prăvălíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂVĂLÍE s. v. comerț, negoț, negustorie.

PRĂVĂLIE s. magazin, (Transilv.) boltă, (Mold.) dugheană, (înv.) magazie. (~ de alimente.)

prăvălie s. v. COMERȚ. NEGOȚ. NEGUSTORIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prăvălíe (prăvălíi), s. f.s. f. – Magazin mic, dugheană. Origine incertă. După Tiktin, legat de prăvăli „a se învîrti, a se rostogoli”, cf. sb. provalija „prăpastie” (Scriban), dar der. nu este convingătoare semantic. În Pravila lui Matei Basarab (1640), se vorbește de prăvălie de vînzare de vin, care se chiamă prost cîrciumă; de unde pare că s-ar putea presupune că în sec. XVII cuvîntul era simțit mai puțin vulgar decît cîrciumă, lucru imposibil dacă se pornește de la prăvăli. Der. din sl. pravljenije „administrație” (Candrea) nu este posibilă fonetic. Ar trebui să ne gîndim la prăvărie „magazin de praf de pușcă” (cf. praf), de unde s-ar fi trecut ușor la sensul de „prăvălie în general, depozit”; cu atît mai mult cu cît în limba veche se obișnuia să se arate și felul vînzării: prăvălie de vin.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PRĂVĂLÍE, Ionașcu 1606 (Cat mold II) din subst. prăvălie.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

prăvălie, prăvălii s. f. (glum.) prohab.

a avea prăvălia deschisă expr. (glum.) a-și uita șlițul deschis la pantaloni

a lua la prăvălie expr. (intl.) a se duce la poliție, a lua pe sus.

Intrare: Prăvălie
Prăvălie nume propriu
nume propriu (I3)
  • Prăvălie
Intrare: prăvălie
prăvălie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăvălie
  • prăvălia
plural
  • prăvălii
  • prăvăliile
genitiv-dativ singular
  • prăvălii
  • prăvăliei
plural
  • prăvălii
  • prăvăliilor
vocativ singular
plural

prăvălie

  • 1. Local în care se vând diferite mărfuri.
    exemple
    • Prăvăliile... se țineau una lîngă alta, cu marfa scoasă în uliță, ca să se vadă, în loc de orice firmă. CAMIL PETRESCU, O. I 180.
      surse: DLRLC
    • A fost înainte negustorul calicimii. Ținea în această mahala o prăvălie cu mărunțișuri. SAHIA, N. 91.
      surse: DLRLC
    • Hangiul aprinde o lumînare și trece-n prăvălie la ușă, unde cei de-afară bat mereu. CARAGIALE, O. I 363.
      surse: DLRLC
    • 1.1. ieșit din uz Băiat de prăvălie = tânăr care învăța negustoria servind într-un magazin.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Să cumperi pe stradă castane ca băieții de prăvălie? C. PETRESCU, C. V. 116.
        surse: DLRLC
    • diferențiere Întreprindere comercială de desfacere a mărfurilor.
      surse: NODEX
  • 2. Clădirea acestei întreprinderi comerciale.
    surse: NODEX

etimologie: