2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTERÁȘ, poterași, s. m. (În trecut; în Țările Române) Persoană înarmată care facea parte dintr-o poteră. [Var.: (reg.) potiráș s. m.] – Poteră + suf. -aș.

POTIRÁȘ2 s. m. v. poteraș.

poteraș [At: (a. 1820) URICARIUL IV, 218/14 / V: (îvr) ~tir~, (reg) ~reaș sn, ~reșe snp, ~tireș smn / Pl: (1-4, 6) ~i, (5-9) ~e / E: poteră + -aș] 1 sm Persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră (1) Si: nefer. 2 sm (Buc; Dob) Gonaci la vânătoare. 3 sm (Reg; hip; îf potireș) Copil ștrengar. 4 sm (Reg) Arac cu capetele ramificate în formă de „V”, care susține vița de vie încărcată cu struguri. 5 sn (Reg; îf potereaș) Țăruș pe care se leagă funia cu care se priponește un cal Si: pripon, (reg) stănog. 6 smn (Reg) Rădăcini și parte de jos a tulpinii plantelor de cultură rămase în pământ după secerat sau după tăiatul porumbului. 7 sn (Reg; îf potiraș) Lăstar crescut din rădăcina pomilor. 8 sn (Reg; îf potireș) Lemn mic. 9 sn (Reg) Om foarte mic, scund.

POTERÁȘ, poterași, s. m. Persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră. [Var.: (reg.) potiráș s. m.] – Poteră + suf. -aș.

POTERÁȘ, poterași, s. m. (Învechit și popular) Om înarmat (mai ales arnăut) care făcea parte din poteră. Am început să cutreier pădurea, cînd ca haiduc, cînd ca poteraș. GALACTION, O. I 13. Au fost sculați în puterea nopții de un ceauș care venise cu șase poterași și bătuseră cu flintele în poarta curții. CAMIL PETRESCU, O. I 136. Măi băieți, măi poterași, De sînteți voi de-a mei frați, Puneți masa și mîncați. ȘEZ. VII 147. – Variantă: (Mold.) potiráș (ALECSANDRI, P. P. 89) s. m.

POTERÁȘ ~i m. ist. Mercenar dintr-o poteră. /poteră + suf. ~aș

poteraș m. od. sbir, mai ales arnăut, călare, înarmat, cu haine verzi deschise.

poteráș m. (d. poteră). Om care face parte din poteră.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POTERÁȘ s. v. pripon, țăruș.

POTERAȘ s. arnăut, nefer. (~ din garda domnească.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

poteráș, poteráși, s.m. (înv. și reg.) 1. persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră; nefer. 2. gonaci la vânătoare. 3. copil ștrengar. 4. arac de vie. 5. rădăcina și partea de jos a tulpinii porumbului, rămase pe loc după tăiatul acestuia. 6. lăstar crescut din rădăcina pomilor. 7. om mic, scund. 8. (s.n.) țăruș de care se leagă funia cu care se priponește calul; pripon, stănog. 9. (s.n.) lemn mic.

arată toate definițiile

Intrare: Poterașu
Poterașu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Poterașu
Intrare: poteraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poteraș
  • poterașul
  • poterașu‑
plural
  • poterași
  • poterașii
genitiv-dativ singular
  • poteraș
  • poterașului
plural
  • poterași
  • poterașilor
vocativ singular
  • poterașule
  • poterașe
plural
  • poterașilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potiraș
  • potirașul
  • potirașu‑
plural
  • potirași
  • potirașii
genitiv-dativ singular
  • potiraș
  • potirașului
plural
  • potirași
  • potirașilor
vocativ singular
  • potirașule
  • potirașe
plural
  • potirașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

poteraș potiraș

  • 1. în trecut Țările Române Persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: arnăut nefer attach_file 3 exemple
    exemple
    • Am început să cutreier pădurea, cînd ca haiduc, cînd ca poteraș. GALACTION, O. I 13.
      surse: DLRLC
    • Au fost sculați în puterea nopții de un ceauș care venise cu șase poterași și bătuseră cu flintele în poarta curții. CAMIL PETRESCU, O. I 136.
      surse: DLRLC
    • Măi băieți, măi poterași, De sînteți voi de-a mei frați, Puneți masa și mîncați. ȘEZ. VII 147.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Poteră + sufix -aș.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX