3 definiții pentru Poenaru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Poienaru (Petre) m. elev al lui Lazăr, secretarul lui Tudor Vladimirescu, organizatorul școalelor române după modelul celor din Occident: Gheorghe Lazăr și școala română (1799-1875).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POENARU, Constantin (1842-1912, n. București), general român. Prof. la Școala Superioară de Război din București. Participant la Războiul de Independență (1877-1878); s-a remarcat în asaltul asupra redutei Grivița 2 și la asediul Vidinului. Ministru de Război (1894-1895) și șef al Marelui Stat Major General (1899-1901).

POENARU, Petrache (1799-1875, n. sat Benești, jud. Vâlcea), iluminist român. Acad. (1871). Discipol al lui Gheorghe Lazăr. Ca profesor la Colegiul „Sf. Sava” și director la Eforiei Școlilor Naționale (1832-1848), a avut merite deosebite în organizarea învățământului național; a redactat un nou regulament al școlilor, bazat pe metoda lancasteriană. A publicat mai multe manuale de geometrie și algebră, contribuind la formarea terminologiei matematice în limba română. Activitate culturală deosebită: unul dintre întemeietorii Societății Filarmonice, ai Muzeului Național de Antichități, ai Grădinii Botanice din București. A cules date despre Tezaurul de la Pietroasa, pe care le-a donat Muzeului Colegiului „Sf. Sava”. Participant la evenimentele revoluționare din 1821 și 1848. În 1827 a brevetat, la Paris, invenția tocului rezervor (cu piston), care a precedat stiloul.

Intrare: Poenaru
Poenaru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.