4 intrări
4 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PHYLLOSTACHYS Sieb. et Zucc., FILOSTAHIS, fam. Gramineae. Gen originar din estul Asiei și Himalaia, cca 32 specii, erbacee, rizom tîrîtor, aspect de tufă. Tulpină cu noduri proeminente, fistuloasă, lujeri în buchet dens, frunze scurt-pețiolate, la bază pețiolul cu internodii.
Phyllostachys aurea Carr. Specie originară din China și Japonia. Frunze liniare, lungi de cca 15 cm și late de 1,5-2,5 cm, vîrf lung, ascuțit, fin-dentate, pe partea inferioară glauce, glabre pe cea superioară, verzi-închis. Planta, în patrie, are cca 6 m înălțime, în tinerețe, verde-deschis, la maturitate galbenă-pai.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Phyllostachys bambusoides Sieb. et Zucc. (syn. P. quilioi Riv.; P. reticulata K. Koch). Specie originară din China. Frunze înguste la bază, într-un pețiol scurt, vîrf ascuțit, scurt, fin-dentate pe partea inferioară glauce, pubescente la bază, pe cea superioară verzi-deschis, cca 16 cm lungime, 4 cm lățime. Plantă de cca 4-6 m înălțime în cultură.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Phyllostachys flexuosa Riv. Specie originară din China. Frunze glauce pe partea inferioară, verzi- închis pe cea superioară, vîrf acuminat, iar la bază îngustate, lungi de cca 11 cm și late de 2 cm, pe lujeri care în tinerețe sînt verzi și mai tîrziu aproape negrii, subțiri și îndoiți spre exterior. In cultură planta atinge cca 2-3 m față de 6 m în patrie.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni