23 de intrări

school Articole pe această temă:

150 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAIR, pairi, s. m. Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia în Evul Mediu. ♦ Membru (pe viață) al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1815 și 1848. ♦ Titlu de noblețe în Marea Britanie, care conferă dreptul de membru al Camerei Lorzilor. ♦ Persoană care are (sau avea) unul dintre aceste titluri. [Pr.: per] – Din fr. pair.

PAR2, -Ă, pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.

PAR2, -Ă, pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.

PAR1, pari, s. m. 1. Bucată de lemn rotundă, lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ◊ Loc. adv. Cu parul = cu forța, silit. ◊ Expr. A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. 2. Cracă groasă de copac. ◊ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.

PĂR2, peri, s. m. 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului. ◊ În doi peri = a) loc. adj. (pop.) cărunt; p. ext. care este între două vârste; b) loc. adj. și adv. (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; p. ext. îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c) loc. adj. și adv. (reg.) amețit de băutură; cherchelit. ◊ Loc. adv. În păr = cu toți de față. ◊ Expr. Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt. Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul. A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva. A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată. A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda. N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult. Cât păr în palmă (sau pe broască) = nimic; deloc. Când mi-o crește păr în palmă = niciodată. A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică. A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată. A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sâcâi, a agasa (pe cineva). A-i ieși (cuiva) peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri. A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării. ♦ (Pop.) Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular. ♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor. ♦ P. anal. Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor. 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; p. ext. țesătură din aceste fibre. 3. P. anal. Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante. 4. Arc în formă de spirală la ceas. 5. Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris); părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc (Asplenium adianthum nigrum); părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe (Equisetum telmateja). 6. Compus: (Astron.) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală. – Lat. pilus.

PĂR1, peri, s. m. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).Lat. pirus.

PĂR1, peri, s. m. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).Lat. pirus.

PĂREÁ, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș.Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere.

PĂREÁ, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș.Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere.

PÂR2, pâri, s. m. (Reg.) Persoană care pârăște; pârâș, reclamant. – Din pârî (derivat regresiv).

PẤRĂ, pâre, s. f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).

PẤRĂ, pâre, s. f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).

pair sm [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 355 / V: (rar) par / P: per și (rar) pa-ir / S și: per / Pl: ~i / E: fr pair] 1 Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia, în epoca feudală. 2 Titlu purtat între anii 1814-1848 de membrii uneia dintre cele două camere legislative din Franța. 3 Titlu purtat în prezent de membrii Camerei Lorzilor din Anglia. 4-6 Persoană având titlul de pair (1-3).

par4, ~ă a [At: LTR2 / Pl: ~re / E: lat par] (D. numere întregi, puteri etc.) Care este divizibil cu numărul 2.

par1 sm [At: PSALT. HUR. 71r/8 / Pl: ~i / E: ml palus] 1 Lemn potrivit de lung și de gros, ascuțit sau fasonat la unul dintre capete, folosit, mai ales, ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții rudimentare sau ca pârghie, ca ciomag etc. Si: (reg) măciucă, paci1, palțău (1), pălpag Vz stâlp, țăruș. 2 (Reg; îs) Legatul ~rilor Obicei după care fata, în ajunul Crăciunului, leagă cu fir roșu, la întâmplare și pe întuneric, unul dintre parii1 (1) înfipți special în curte, pentru ca, după forma parului1 legat, să deducă cum va arăta persoana cu care se va mărita. 3 (Reg; îs) Pus pe ~ Criminal. 4 (Reg; îas) Tâlhar. 5 (Reg; îas) Ocnaș. 6 (Reg; îas) Bătăuș. 7 (Îlav) Cu ~rul Cu forța. 8 (Îlav) Cât cioara în ~ (și apa în ciur) Forate puțin timp. 9 (Îe) A sta (sau a ședea, a se simți) ca cioara în ~ (și găina în lemne) A se afla într-o situație foarte neplăcută. 10 (Reg; îe) A sta ~(în calea sau în drumul, înaintea cuiva) A sta neclintit, încurcând în acțiune pe cineva sau încercând să-l împiedice. 11 (Reg; îe) A(-i) pune (cuiva) ~rul în (sau la) ușă A împiedica pe cineva să iasă din casă. 12 (Reg; îae) A pune cuiva sechestru pe avere. 13 (Pex; îae) A sărăci pe cineva. 14 (Reg; îe) A pune ~rul în ușă și mărăcini la fereastră A părăsi locuința. 15 (Îrg; îe) A bate ~(ul) (în cutare loc) A se stabili într-un anumit loc. 16 (Reg; îe) A pune potcapul în ~ A fugi de la mănăstire. 17 (Reg; îe) A umbla cu ~rul pe sus (sau în spinare) A se ține numai de certuri. 18 (Îe) A-i da (cuiva) cu ~rul în cap A bate foarte tare pe cineva. 19 (Pex; îae) A omorî pe cineva în bătaie. 20 (Pex; îae) A împiedica în mod brutal pe cineva să promoveze, să acționeze etc. 21-22 (Îe) Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu ~rul în cap Cineva (a primit, pe neașteptate, o veste neplăcută sau) a fost insultat grav. 23 (Îe) A lua (la goană) cu ~rul (pe cineva) A alunga pe cineva. 24 (Îe) Parcă a stat (sau s-a ținut numai) cu ~rul la drum Se spune când cuiva îi merg rău treburile. 25 (Spc; reg) Prăjină ascuțită la capete și înfiptă în pământ, în jurul căreia se clădesc clăile de grâu sau de fân. 26 (Pex) Claie de grâu sau de fân clădită în jurul unui par (25). 27 (Spc; Trs; șîs ~ de vie) Arac. 28 (Îe) Vița de la ~ nu se delungă Femeia întotdeauna se sprijină pe bărbat. 29 (Spc; reg) Stâlp din mijlocul ariei de treierat cu cai Si: (reg) steajăr. 30 (Îe) A (i) se apropia (sau a i se strânge) (cuiva) funia la (sau de) par A îmbătrâni și a se apropia de moarte. 31 (Îae) A se apropia termenul fixat pentru îndeplinirea unei activități. 32 (Îe; reg) A dezlega funia de la ~ A găsi soluția cea mai potrivită pentrurezolvarea unei situații foarte dificile. 33 (Rar; îs) ~ de telegraf Stâlp de telegraf. 34 Cracă groasă de copac. 35 (Reg; șîs ~ de oale) Par1 (1) lung și gros, înfipt în pământ, făcut dintr-un copac mai tânăr, prin tăierea crăcilor aproape de tulpină, astfel ca să se obțină crăcane și clenciuri de care se atârnă diferite obiecte casnice, mai ales vase, ca să se scurgă, să se usuce etc. Si: (pop) prepeleac. 36 (Reg) Lemn ascuțit la unul dintre capete, cu ajutorul căruia se fac gropile în pământ când se seamănă, în cuiburi, porumbul sau fasolea Si: (reg) chitong. 37 (Reg) Furcă cu rețea pentru pleavă Si: (reg) lingură. 38 Furcă cu coadă lungă pentru aruncat fânul pe claie. 39 (Trs; șîs ~ de legat) Bucată de lemn cu care se răsucește funia trecută peste o sarcină de fân, de lemne etc., pentru a o strânge Si: (reg) ceatlău. 40 (Reg) Fiecare dintre țărușii cu un capăt în formă de furcă, pentru tras urzeala.

păr2 sm [At: NECULCE, L. 238 / Pl: peri / E: ml pirus] 1 Pom fructifer din familia rozaceelor, cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa). 2 Lemn de păr2 (1), care se utilizează în strungărie, sculptură etc. 3 (Reg; îc) Măr-~ Specie de măr1 (1) cu fructe mici.

păr1 sm [At: PSALT. HUR. 34v/2 / V: (îvr) per / Pl: peri, ~uri / E: ml pilus] 1 Formație de origine epidermică, cornoasă, filiformă, flexibilă, care crește pe corpul omului și mai ales pe al unor animale. 2 (Csc) Totalitate a acestor formații care acoperă corpul omului sau al animalelor. 3 (Spc) Fiecare dintre firele de felul celor de mai sus care, crescând lungi și dese, acoperă capul omului. 4 (Csc) Totalitate a firelor de păr1 (3). 5 (Îe) Lupul își schimbă ~ul, dar năravul ba Se zice despre un om rău, care, deși pare a se fi îndreptat, nu își schimbă niciodată firea. 6 (Trs; Buc; îs) Fată în ~ Fată care a rămas nemăritată Si: fată bătrână. 7 (Ban; Olt; îs) ~ul pintenului Smoc de fire de păr1 (1) lungi și aspre care cresc pe pintenul calului. 8 (Mol; îs) ~ul pământului Plante cultivate, semănături. 9 (Pop; d. animale; îla) În doi peri Care are părul1 (1) în amestec de două culori Si: sur. 10 (D. oameni; îal) Cărunt. 11 (Pex; d. oameni; îal) Care este între două vârste. 12-13 (Reg; dom; îljv) În doi peri (Care este) amețit de băutură Si: cherchelit, afumat. 14-15 (Îal) (Care este) neprecizat. 16-17 (Îal) (Care este) nehotărât. 18-19 (Îae) (Care este) îndoielnic Si: confuz, echivoc. 20 (D. modul de a călări; îlav) Pe ~ sau pe ~ul calului Fără șa Si: pe deșelate. 21 (Reg; îlav) În ~ (Îoc în răspăr) În sensul direcției normale de creștere a firelor de păr1 (1). 22 (Îal) Cu toții prezenți, fără să lipsească vreunul. 23 (Îlav; d. povestit) Din (sau de-a) fir în (ori a) ~ sau (reg) până într-un ~ De la un capăt la altul și cu lux de amănunte, în întregime și cu multe detalii. 24 (Îe) A atârna de un fir de ~ A depinde de foarte puțin. 25 (Îae) A avea o poziție primejdioasă. 26 (Îe) A se lua cu mâinile (ori, rar, a se smulge) de ~ sau a-și smulge ~ul (sau perii) (din cap) A fi foarte supărat, cuprins de disperare. 27 (Îe) A se lua (sau a se prinde) (cu cineva) de ~ A se lua la bătaie Si: a se încăiera. 28 (Îe) A i se ridica (sau a i se sui) (tot) ~ul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (sau a i se ridica etc.) ~ul măciucă (sau vâlvoi, reg, puică) (pe cap sau în vârful capului) sau a i se zbârli (ori, reg, a i se arici, a i se înspica tot) părul (în cap) A fi cuprins de o spaimă puternică Si: a se îngrozi, a se înspăimânta. 29 (Îe) A despica (sau a tăia) ~ul (sau firul de păr, un fir de păr) în patru (sau în șapte etc.) A cerceta ceva în mod amănunțit, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar. 30-31 (Îe) (Nici) un ~ (mai mult) sau nici cât e un fir de ~ (Nici) oricât de puțin. 32 (Îe) Cât s-ar (ori ai) rupe un ~ (din cap) Foarte puțin. 33-34 (Îe) N-am ~ în cap (sau în barbă) sau cât ~în cap, ca ~ul din cap Se spune pentru a arăta că ceva este (în număr sau) în cantitate foarte mare. 35 (Reg; îe) Cât ~ (sau câți peri) în palmă (ori pe broască) Deloc. 36 (Îla) Tras de ~ Se spune despre o concluzie, o afirmație etc. forțată sau exagerată, care denaturează adevărul, despre un lucru nefiresc, silit. 37 (Îe; reg) A-i lua (cuiva) ~ul foc A intra în mari încurcături sau primejdii Si: a da de belea. 38 (Îe) A scoate (cuiva) peri albi A pricinui cuiva multe necazuri și supărări. 39 (Îae) A sâcâi pe cineva. 40 (Îe) A-i ieși (cuiva) peri albi A îmbătrâni înainte de vreme din cauza prea multor necazuri. 41 (Îae) A fi hărțuit și tracasat de ceva. 42 (Îe) A-i ieși (sau a-i trece) cuiva ~ul prin căciulă A face eforturi deosebite trecând peste multe greutăți, a ajunge la limita răbdării, fiind silit să suporte multe neajunsuri. 43 (Reg; îe) A întoarce ~ul pe dos A se mânia. 44 (Reg; îe) A se ține în ~ A arăta bine, a se menține tânăr, sănătos. 45 (Reg; îla) Cu ~ pe limbă Lipsit de educație. 46 (Pop; îe) A-și da ~ul pe mâna altuia sau a fi cu ~ul în mâna altuia A-și încredința soarta cuiva, a fi la discreția cuiva. 47 (Reg; îe) A ține (sau a apuca) pe cineva de ~ A avea influență asupra cuiva. 48 (Reg; îae) A depinde cu totul de cineva. 49 (Pop; îe) A se da (sau a se lăsa) după ~ A accepta să se comporte așa cum i se cere, să facă ceea ce i se cere Si: a se acomoda, a se conforma. 50 (Îe) Cu mari peri Cu deosebit efort. 51 (Fam; îls) ~ de câine Om de nimic. 52 (Îe) Are peri de lup Este un om rău, hain la inimă. 53 (Îvr; îls) ~ul purcelei Capac al lăzii. 54 Fiecare dintre firele chitinoase care se găsesc pe unele organe sau părți ale corpului insectelor. 55 (Pan; mpl) Fiecare dintre firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor. 56 (Pan; Trs; Ban) Mătase de porumb. 57 Păr1 (1) tăiat sau smuls de pe corpul unor animale pentru a fi folosit în diverse scopuri, mai ales ca materie primă. 58 (Îrg) Blană de animal. 59 (Pop) Lână de calitate superioară, cu firul lung, separată prin pieptănare sau dărăcire. 60 (Îe) ~ pe (sau în) ~ Se spune pentru a arăta că se face un schimb între lucruri echivalente sau în proporții egale. 61 (Reg) Fuior de cânepă. 62 Denumire generală dată fibrelor textile de origine animală. 63 (Pex) Țesătură făcută din păr1 (62). 64 (Reg) Fibră de lemn. 65 (Pan; lsg) Fiecare dintre filamentele (foarte fine) de origine epidermică existente pe anumite organe ale unor plante. 66 (Pan; pop) Abces foarte dureros care se face de obicei la degetele de la mână. 67 (Pan) Arc în formă de spirală la ceas. 68 (Bot; reg; îc) ~ul-doamnei Strașnic (Asplenium trichomanes). 69 (Bot; reg) ~ul-ciutei Verigar (Rhamnus cathartica). 70 (Bot; reg; îc) ~ul-zânelor Colilie (Stipa pennata). 71 (Bot; reg; îac) Năgară (Stipa capillata). 72 (Reg; îc) ~ul-Maicii-Domnului (sau ~ul-Maicii- Preciste) Plantă erbacee cu frunzele lunguiețe, triunghiulare și penate, care crește prin păduri, în locuri umede și umbroase sau prin crăpăturile stâncilor Si: (reg) ~ul-fetei, ~ul-Sfintel-Marii (Asplenium adianhum nigrum). 73 (Bot; reg; îac) Părul-fetei (Adianthum capillus-Veneris). 74 (Bot; reg; îac) Strașnic (Asplenium trichomanes). 75 (Bot; reg; îac) Năfurică (Artemisia annua). 76 (Reg; îc) ~ul fetei (Șîf ~ul-fetei-mișele, ~ul-orfanei) Plantă criptogamă înrudită cu feriga, cu pețiolurile lungi și subțiri, folosită în medicină și cultivată, uneori, ca plantă ornamentală Si: (reg) buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, percica-fetei (Adianthum capillus Veneris). 77 (Bot; reg; îac) Părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum). 78 (Reg; îc) ~ul Sfintei-Marii Planta Asplenium septentrionale. 79-80 (Bot; reg; îac) Torțel (Cuscuta epithymum și europaea). 81 (Bot; reg; îac) Părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum). 82 (Bot; reg; îac) Părul-fetei (Adianthum capillus-Veneris). 83 (Bot; reg; îc) ~ul-porcului Coada-calului (Equisetum telmateja). 84-85 (Bot; reg; îac) Coada-calului (Equisetum arvense și silvaticum). 86 (Bot; reg; îac; șîf ~-de-porc, ~-de-lup) Țăpoșică (Nardus stricta). 87 (Reg; îac) Plantă graminee care crește prin locuri nisipoase Si: (pop) păiuș-de-nisipuri (Festuca vaginata). 88 (Bot; reg; îac) Păiuș (Festuca ovina). 89 (Bot; reg; îac) Iarba-calului (Festuca sulcata). 90 (Bot; reg; îac) Ciumăfaie (Datura stramonium). 91 (Reg; îac) Plantă erbacee cu tulpina împărțită în numeroase ramificații subțiri și aspre, care crește prin locurile umede de pe lângă pâraie (Juncus trifidus). 92 (Bot; reg; îac) Rugină (Juncus effusus). 93 (Bot; reg; îac) Brădățel (Juncus compressus). 94 (Bot; reg; îac) Cornișor (Lycopodium annotimpum). 95 (Bot; reg; îac) Piedicuță (Lycopodium claviatum). 96 (Bot; reg; îac) Brădișor (Lycopodium selago). 97 (Bot; reg; îac) Alior (Euphorbia cyparissias). 98 (Bot; reg; îc) ~ul crâjei Specie de lichen Si: (reg) puricească (Lecanora confluens). 99 (Reg; îc) ~ul ursului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 100 (Pop; îs) Peri răi Boală de ochi care se caracterizează prin creșterea anormală a unor fire pe gene pe partea inferioară a pleoapei, provocând iritarea ochiului. 101 (Pop; pex; îac) Corp străin intrat în ochi și care provoacă iritarea acestuia. 102 (Reg; îs) ~ul porcului Boală la copiii mici, care se manifestă prin apariția unor peri scurți și aspri pe spinarea copilului, care îi provoacă dureri și înțepături. 103 (Ast; îc) ~ul-Berenicei Constelație din emisfera boreală.

părea1 [At: PSALT. 144 / V: (rar) pare / Pzi: par, (îrg) pai, 2 (îrg) pai, 3 (îrg) paie, Grz: (înv) ind / E: ml parere] 1 vi (Cu un adjectiv ori cu un verb la infinitiv, la conjunctiv sau la indicativ precedat de conjuncția „că”) A da impresia. 2 vi A crea iluzii. 3 vi A avea aparența de... 4 viim (Îlv) A-i ~ (cuiva) bine A se bucura. 5 viim (Îlv) A-i ~ (cuiva) rău sau (fam ori gmț) a-i ~ (cu) regret A regreta. 6 viim (Îlv) A-i ~ rău pe cineva A avea necaz pe cineva. 7 viim (Îlav) Pare că Parcă1. 8 viim (Îe) Pe cât (se) ~ sau (îvr) de câte să par După aparențe, după cum se observă. 9 viim (Înv; ccd) A atrage atenția, a impune, mai mult decât e cazul. 10 vii (Ccd) A avea impresia că. 11 viim (Îrg; îlv) A-i (sau a i se) ~ cu rușine (sau, rar, rușinae) A se rușina. 12 viim (Ccd) A socoti că. 13 viim (Ccd) A considera că. 14 viim (Îrg; ccd) A-i conveni. 15 viim (Ccd) A se înșela.

pâr2 sm [At: MAT. FOLK. 105 / Pl: ~i / E: pvb pârî] (Reg) Pârâtor.

arată toate definițiile

Intrare: Paru
nume propriu (I3)
  • Paru
Intrare: de-a fir a păr
de-a fir a păr locuțiune adverbială
compus
  • de-a fir a păr
Intrare: pair
  • pronunție: per
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pair
  • pairul
  • pairu‑
plural
  • pairi
  • pairii
genitiv-dativ singular
  • pair
  • pairului
plural
  • pairi
  • pairilor
vocativ singular
  • pairule
  • paire
plural
  • pairilor
par2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
plural
  • pari
  • parii
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
plural
  • pari
  • parilor
vocativ singular
plural
Intrare: par (adj.)
par1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
  • pa
  • para
plural
  • pari
  • parii
  • pare
  • parele
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
  • pare
  • parei
plural
  • pari
  • parilor
  • pare
  • parelor
vocativ singular
plural
Intrare: par (s.m.)
par2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
plural
  • pari
  • parii
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
plural
  • pari
  • parilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr (fir)
substantiv masculin (M26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
  • păru‑
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr (pom)
substantiv masculin (M26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
  • păru‑
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr-de-lup
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr-de-lup
  • părul-de-lup
plural
genitiv-dativ singular
  • păr-de-lup
  • părului-de-lup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părea
verb (V512)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părea
  • părere
  • părut
  • părutu‑
  • părând
  • părându‑
singular plural
  • pari
  • păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • par
(să)
  • par
  • păream
  • părui
  • părusem
a II-a (tu)
  • pari
  • pai
(să)
  • pari
  • pai
  • păreai
  • păruși
  • păruseși
a III-a (el, ea)
  • pare
(să)
  • pa
  • paie
  • părea
  • păru
  • păruse
plural I (noi)
  • părem
(să)
  • părem
  • păream
  • părurăm
  • păruserăm
  • părusem
a II-a (voi)
  • păreți
(să)
  • păreți
  • păreați
  • părurăți
  • păruserăți
  • păruseți
a III-a (ei, ele)
  • par
(să)
  • pa
  • paie
  • păreau
  • păru
  • păruseră
verb (V604)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pare
singular plural
  • pareți
  • păreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • parem
(să)
  • parem
a II-a (voi)
  • pareți
(să)
  • pareți
a III-a (ei, ele)
Intrare: Părul-Berenicei
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Părul-Berenicei
plural
genitiv-dativ singular
  • Părului-Berenicei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-ciutei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-ciutei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-ciutei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-doamnei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-femeii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-femeii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-femeii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-fetei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-fetei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-fetei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Maicii-Domnului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Maicii-Domnului
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Maicii-Domnului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Maicii-Preciste
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Maicii-Preciste
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Maicii-Preciste
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-orfanei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-orfanei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-orfanei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-porcului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-porcului
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-porcului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Sfintei-Marii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Sfintei-Marii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Sfintei-Marii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Sfintei-Mării
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Sfintei-Mării
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Sfintei-Mării
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-zânelor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-zânelor
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-zânelor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pâr (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâr
  • pârul
  • pâru‑
plural
  • pâri
  • pârii
genitiv-dativ singular
  • pâr
  • pârului
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
  • pârule
  • pâre
plural
  • pârilor
Intrare: pâră
pâră (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâra
plural
  • pâre
  • pârele
genitiv-dativ singular
  • pâre
  • pârei
plural
  • pâre
  • pârelor
vocativ singular
plural
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâr
  • pârul
  • pâru‑
plural
  • pâri
  • pârii
genitiv-dativ singular
  • pâr
  • pârului
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
  • pârule
  • pâre
plural
  • pârilor
pâră (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâra
plural
  • pâri
  • pârile
genitiv-dativ singular
  • pâri
  • pârii
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pair par

  • 1. Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia în Evul Mediu.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • [Obșteasca adunare] avea drept să judice în pricini de vini mari și de stat întocmai ca și camerile pairilor de acum din Franța și Englitera. BĂLCESCU, la ODOBESCU, S. I 445.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Membru (pe viață) al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1815 și 1848.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Titlu de noblețe în Marea Britanie, care conferă dreptul de membru al Camerei Lorzilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. Persoană care are (sau avea) unul dintre aceste titluri.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

par (adj.)

  • 1. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: impar attach_file un exemplu
    exemple
    • 8 este un număr par.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul.
      surse: DN

etimologie:

par (s.m.)

  • 1. Bucată de lemn rotundă, lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc.
    exemple
    • Închisei și înțepenii ușa pe dinlăuntru cu un par zdravăn, HOGAȘ, M. N. 86.
      surse: DLRLC
    • Cu cinci ciocoi avem de încheiat socoteli. Să mergem să le încheiem cu parul, cu focul și pîrjolul.
      surse: DLRLC
    • Sînt hotărît să nu las ca să treacă drumul d-tale pe moșia mea. – Prea bine; însă cum îl vei opri? – M-oi aține la hotar cu paru, dac-a trebui. ALECSANDRI, T. I 361.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu parul = cu forța.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: silit (adj.)
    • 1.2. expresie A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bate
      • 1.2.1. prin extensiune A împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. expresie Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută.
      surse: DEX '09
    • 1.4. expresie Nu da vrabia din mână pe cea din par.
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A (i) se apropia funia de par = a fi bătrân, aproape de moarte.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Amu a scornit alta: cică să-i aduc pe fata împăratului Roș de unde-oi ști... Se vede că mi s-a apropiat funia la par. CREANGĂ, O. A. 243.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A (i) se apropia funia de par = a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Luptă cereai!.. Iaca luptă... – Îmi place șoimane; dar pare-mi-se că s-apropie funia de par. ALECSANDRI, T. 1494.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Cât cioara-n par.
      surse: DLRLC
  • 2. Cracă groasă de copac.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Frate, frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie de car. – Frățioare romînaș, Voios parul da-ți-l-aș, Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel. ALECSANDRI, P. P. 44.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prepeleac attach_file un exemplu
      exemple
      • În ogrăzile gospodarilor, cam la un loc ferit, se vede și parul de oale, în care se pun oalele după ce s-au spălat curat. ȘEZ. VII 92.
        surse: DLRLC

etimologie:

păr-de-lup

etimologie:

părea pare

  • 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Cel de-al doilea părea să fi fost un ins slab și cu fața suptă. CAMIL PETRESCU, N. 17.
      surse: DLRLC
    • Un trandafir în văi părea; Mlădiul chip i-l încingea Un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. EMINESCU, O. I 154.
      surse: DLRLC
    • O bucată de vreme lui moș Gheorghe i se par toate pe dos. SP. POPESCU, M. G. 52.
      surse: DLRLC
    • Ei mergeau fără a simți că merg, părîndu-li-se calea scurtă. CREANGĂ, P. 276.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune verbală A-i părea (cuiva) bine = a se bucura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura attach_file 3 exemple
      exemple
      • Auzind caprele din vecinătate de una ca asta, tare le-a mai părut bine. CREANGĂ, P. 34.
        surse: DLRLC
      • Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC
      • Mie-mi pare bine că eu te-am scăpat. BOLINTINEANU, O. 194.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune verbală A-i părea (cuiva) rău = regreta
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins, Dar n-am făcut-o dinadins Și rău ce-mi pare-acum! COȘBUC, P. I 94.
        surse: DLRLC
      • Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Pare că = parcă.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: parcă (adv.)
    • 1.4. expresie Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. rar impersonal Introduce o propoziție subiectivă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Pare că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
      • Părea că mă aflam într-un mare salon. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
      • Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. EMINESCU, O. I 204.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv rar A atrage atenția.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: impune
  • 2. A avea impresia, a-și închipui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: crede închipui attach_file 4 exemple
    exemple
    • Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai de mult, În privighetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. COȘBUC, P. I 49.
      surse: DLRLC
    • Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi. VLAHUȚĂ, O. A. 86.
      surse: DLRLC
    • Ridicînd ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sînt mai negri decît de obicei. SADOVEANU, B. 20.
      surse: DLRLC
    • Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. COȘBUC, P. I 193.
      surse: DLRLC
  • 3. A se înșela; a i se năzări.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: năzări înșela (amăgi)

etimologie:

păr (fir)

  • 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX diminutive: perișor (fir) attach_file 5 exemple
    exemple
    • Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • Calul se și scutură de trei ori și îndată rămîne cu părul lins-prelins și tînăr ca un tretin. CREANGĂ, P. 195.
      surse: DLRLC
    • S-o aflat un turc bătrîn Cu barbă de păr păgîn. ȘEZ. I 109.
      surse: DLRLC
    • Vorbea mereu despre perii încărunțiți înainte de vreme... spunea mereu că o singură dorință mai avea în viață. SLAVICI, N. I 130.
      surse: DLRLC
    • Cine să fie acel neomenit care mi-a necinstit perii cei albi. ai bătrînețelor mele? ISPIRESCU, L. 121.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 6 exemple
      exemple
      • Păr ondulat. Păr mare.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • Deodată Bardac își simți părul ridicîndu-i-se în vîrful capului. SADOVEANU, O. VII 362.
        surse: DLRLC
      • Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gînd răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • Fratele cel mijlociu Și cu părul castaniu Din ochi tare lăcrima. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 499.
        surse: DLRLC
      • Căpitan Rîmlean Calcă peste piatră Și iată că-ndată Lumei se arată o dalbă de fată... Vie și frumoasă... Cu păr aurit. ALECSANDRI, P. P. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adjectivală popular În doi peri =
      surse: DEX '09 sinonime: cărunt
    • 1.3. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială În doi peri = (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări.
      exemple
      • Zîmbea în doi peri. VORNIC, P. 141.
        surse: DLRLC
      • Ciocoi în doi peri, giumătate acățat de protipenda prin măritișul unei mătuși a lui c-un boieri mare și giumătate atîrnat în gios de rudele lui de starea a doua. ALECSANDRI T. 1343.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială regional În doi peri = amețit de băutură.
      exemple
      • Cînd îi omul în doi peri să te ferești de dînsul, c-atunci e cum îi mai rău. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială (În construcție cu verbele «a fi», «a se afla») În păr = a fi sau a se afla toți de față, fără să lipsească nimeni dintre cei care ar trebui sau care ne-am aștepta să fie prezenți.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Familia Herdelea se afla în păr în pridvor. REBREANU, I. 66.
        surse: DLRLC
      • Purceii erau toți în păr la ugerul scroafei și sugeau. ISPIRESCU, L. 129.
        surse: DLRLC
      • A doua seară se și înființase cheful în salonașul lui Iorgu. Șampanie din destul și toți ștrengarii în păr. CARAGIALE, O. III 13.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt, foarte minuțios.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.7. expresie Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.8. expresie A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cînd auzi împărăteasa de cele ce se întîmplase, se luă cu mîinile de păr. ISPIRESCU, L. 121.
        surse: DLRLC
      • Să te-ajungă dor cumplit, Să lași lingura pe blid, Să ieși afară plîngînd Și părul din cap smulgînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: certa încăiera
    • 1.10. expresie A atârna (sau a se ține) de un fir de păr (sau de ață) = a depinde de o nimica toată.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.11. expresie A (i) se ține (sau a-i atârna) viața într-un fir de păr, se zice când cineva este în primejdie de a-și pierde viața.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.12. expresie A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: acomoda attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bre tătar, dă-te după păr. Altfel te lepădăm. Aicea treaba-i una, supărarea-i alta. Nici n-avem cînd fi supărați. SADOVEANU, O. L. 109.
        surse: DLRLC
      • Așa era acum și altfel nu putea să fie, și ea se dete din ce în ce după păr. SLAVICI, O. I 137.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Lume multă... iac-așa, ca păru din cap. BUJOR, S. 134.
        surse: DLRLC
      • Ei! domnule, cîte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! CARAGIALE, O. I 95.
        surse: DLRLC
    • 1.14. expresie Cât păr în palmă (sau pe broască) = deloc nimic (pron.)
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Odinioară am avut minte cît păr pe broască. SADOVEANU, O. I 504.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie Când mi-o crește păr în palmă sau când o face broasca păr = nicicând niciodată
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • S-o pricopsi cînd mi-o crește păr în palmă. PANN, la TRDG.
        surse: DLRLC
    • 1.16. expresie A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.17. expresie A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a-i fi foarte frică.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: îngrozi înspăimânta
    • 1.18. expresie A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.19. expresie A-i scoate (cuiva) peri albi (sau suri) = a pricinui (cuiva) multe necazuri.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: agasa necăji sâcâi attach_file un exemplu
      exemple
      • Duceți-vă de pe capul meu, că mi-ați scos peri albi de cînd ați venit. CREANGĂ, O. A. 261.
        surse: DLRLC
    • 1.20. expresie A-i ieși (cuiva) peri albi = a avea multe supărări, a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Of!... mi-o ieșit peri albi de cînd am fată mare! ALECSANDRI, T. I 51.
        surse: DLRLC
    • 1.21. expresie A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării; a fi foarte sărac.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.22. expresie A rămâne (sau a fi) fată în păr = a rămâne (sau a fi) necăsătorită.
      exemple
      • Fata babei însă... a rămas fată-n păr... și tot fată în păr va fi și pînă în ziua de astăzi. MARIAN, O. II 197.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Ești un hoț, un păr-de-cîine, nu voi să te văz mai mult. PANN. P. V. III 114.
        surse: DLRLC
    • 1.24. popular Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: blefarită
    • 1.25. (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.26. prin analogie Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Mulți tătari stau împregiur Cu ochi mici ca ochi de ciur Și stau toți îngenunchieți Pe covor cu perii creți. ALECSANDRI, P. P. 77.
        surse: DLRLC
  • 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Scăpase cartea pe învelitoarea ușoară de păr de cămilă. SADOVEANU, O. VII 97.
      surse: DLRLC
    • Îmbrăcat într-o pijama de păr de cămilă, sta răsturnat într-un fotoliu. BART, E. 296.
      surse: DLRLC
  • 3. prin analogie Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 4. Arc în formă de spirală la ceas.
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

păr (pom) Rhamnus

  • 1. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: perișor (pom) attach_file 3 exemple
    exemple
    • La primarele Axinte ne aștepta o masă întinsă sub un păr străvechi în coasta casei. SADOVEANU, O. VI 343.
      surse: DLRLC
    • Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. CREANGĂ, O. A. 180.
      surse: DLRLC
    • Măi, bădița, buze moi, Mută-ți casa. lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Pom fructifer cu fructe mari, ovale, zemoase, de culoare galbenă sau galbenă-verzuie și roșiatică pe partea dinspre soare.
      surse: NODEX
    • 1.1. Lemnul arborelui descris mai sus, întrebuințat în strungărie și în sculptură.
      surse: DLRLC

etimologie:

Părul-Berenicei

  • 1. compus astronomie Constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Leul și Boarul. Vizibilă din România primăvara (Coma Berenices).
    surse: DEX '09 DE

etimologie:

părul-ciutei

etimologie:

părul-doamnei

etimologie:

părul-fetei

  • 1. compus Plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris).
    surse: DEX '09 sinonime: părul-Maicii-Domnului

etimologie:

părul-Maicii-Domnului

  • 1. compus Plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc, având sporangii dispuși pe partea inferioară a frunzei; crește prin crăpăturile stâncilor și prin pădurile umede și umbroase (Asplenium adianthum nigrum).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: părul-fetei strașnic (plantă)

etimologie:

părul-Maicii-Preciste

etimologie:

părul-orfanei

etimologie:

părul-porcului

etimologie:

părul-Sfintei-Marii

etimologie:

părul-Sfintei-Mării

etimologie:

părul-zânelor

etimologie:

pâră pără pâr

etimologie:

pâr (s.m.)

etimologie: