2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

parep sm vz parip

PARÍP, paripi, s. m. (Reg.) Cal tânăr, sprinten și frumos (pentru călărie). – Din magh. paripa.

PARÍP, paripi, s. m. (Reg.) Cal tânăr, sprinten și frumos (pentru călărie). – Din magh. paripa.

parip sm [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~rep, (reg) ~pă sf, ip, păr~ / A și: parip / Pl: ~i / E: mg paripa] (Trs) 1 (Îoc mârțoagă) Cal tânăr, sprinten și frumos, folosit, mai ales, pentru călărie Si: bidiviu, telegar. 2 (Pex; reg) Copil mic. 3 (Înv) Cal lăturaș, care merge pe lângă cel din ham. 4 Pui de măgar. 5-6 (Șdp) (Cal sau) mânz mic, slab, nedezvoltat Si: mârțoagă.

PARÍP, paripi, s. m. (Transilv.) Cal mic, iute și sprinten. V. telegar, bidiviu. Au dat cu picioarele în căpățîna cea de cal și odată a sărit un parip, de-ți era mai mare dragul de el. RETEGANUL, la CADE. – Variantă: parép s. m.

PARIP s. m. (Ban.) Bidiviu, telegar. Pĕrip. Equus. AC, 359. Etimologie: magh. paripa. Cf. a t, f a r i j.

parip m. pohodnic: avea un parip, un armăsar. [Gr. mod.: cal lăturalnic].

paríp m. (ngr. paríppi, căluț, párippos, călăreț întovărășitor, vgr. párippos, cal lateral, cal în ceatlăŭ, d. pará, alăturea, și ῾íppos, cal; vsl. parípŭ, mîrțoagă, pol. parepa, căluț, sîrb. parip, mîrțoagă, ung. paripa, cal de călărie). Vechĭ. Pohodnic, cal în pohod. Bihor. (Șez. 37, 130). Cal ĭute, cal sprinten.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

paríp (parípi), s. m. – Cal tînăr, bidiviu. Mgr. πάριππος (Cihac, II, 684), ngr. παρίππι, cf. sl. paripŭ „mîrțoagă”, sb., cr., slov. parip, mag. paripa. Der. din sl. (Miklosich, Lexicon, 555) sau din mag. (Gáldi, Dict., 150) e mai puțin probabilă. Sec. XVII, înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

paríp, parípi, 1. cal tânăr, sprinten și frumos, bun de călărie; cal lăturaș, care merge pe lângă cel din ham, pahodnic, bidiviu, telegar. 2. cal sau mânz mic, slab, nedezvoltat; mârțoagă. 3. copil mic.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PAREP subst. „cal mic, lăturaș” < v. sl. пapипъ „cal slab”. 1. Parepa, C-tin (RI II 197, III 198); – Pană zis și Pareapii (Sd V 483). 2. Paripa postelnic (17 B IV 62). 3. Parapa, Ghinea, boier munt. (Sd V 478); cf. și Parapan.

Intrare: Parep
Parep nume propriu
nume propriu (I3)
  • Parep
Intrare: parip
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parip
  • paripul
  • paripu‑
plural
  • paripi
  • paripii
genitiv-dativ singular
  • parip
  • paripului
plural
  • paripi
  • paripilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parep
  • parepul
plural
  • parepi
  • parepii
genitiv-dativ singular
  • parep
  • parepului
plural
  • parepi
  • parepilor
vocativ singular
plural
păip
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părip
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

parip parep păip părip

  • 1. regional Cal tânăr, sprinten și frumos (pentru călărie).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Au dat cu picioarele în căpățîna cea de cal și odată a sărit un parip, de-ți era mai mare dragul de el. RETEGANUL, la CADE.
      surse: DLRLC

etimologie: