8 intrări
75 de definiții
din care- explicative (32)
- morfologice (22)
- relaționale (10)
- etimologice (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (4)
- argou (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PAPA s. m. (Franțuzism) 1. Tată. 2. (Rar) Termen familiar folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un bărbat mai în vârstă. – Din fr. papa.[1]
- Mențiunea „singular” a dispărut față de ediția 1998, dar care este forma de plural? — cata
papa sms [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / E: fr papa] (Frm) 1 Tată, în raport cu copilul sau cu copiii lui. 2-3 (Rar) Termen familiar folosit de cineva pentru a vorbi cu un bărbat mai în vârstă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPA s. m. sg. (Franțuzism) 1. Tată. 2. (Rar) Termen familiar folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un bărbat mai în vârstă. – Din fr. papa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PAPA s. m. (Franțuzism) Tată. Papa nu mai poate să trimeată cîte 500 lei pe lună. GHEREA, ST. CR. 1268. Șopti încet și cu glasul înecat de lacrimi: «Bună sară, papa!». EMINESCU, N. 39.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAPA s.m. (Fam.) Tată. [< fr. papa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPA s. m. (fam.) tată. (< fr. papa)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PAPA m. rar (și cuvânt de adresare a copiilor către tată) Bărbat în raport cu copiii săi; tată. /<fr. papa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Papa m. capul Bisericii catolice: Papa dela Roma.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPĂ2, papi, s. m. Capul Bisericii romano-catolice, al statului Vatican; vicar al lui Isus Hristos și urmaș al Sfântului Petru, ales pe viață. – Din lat., sl. papa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAPĂ1 s. f. 1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Mâncare. Compus: (reg.) papa-găinii = păpădie. 2. (Reg.) Omletă. – Lat. pappa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂPA, pap, vb. I. Tranz. 1. (În graiul copiilor) A mânca. ◊ Compus: papă-lapte s. m. invar. = persoană lipsită de energie, de inițiativă; om bleg, nătăfleț. 2. Fig. (Fam.) A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). – Lat. pappare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂPA, pap, vb. I. Tranz. 1. (În graiul copiilor) A mânca. ◊ Compus: papă-lapte s. m. invar. = persoană lipsită de energie, de inițiativă; om bleg, nătăfleț. 2. Fig. (Fam.) A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). – Lat. pappare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
papă2 sm [At: CORESI, EV. 183 / Pl: ~pi / E: slv папа, lat papa] 1-2 Șef (al bisericii romano-catolice și) al statului Vatican Si: (îvr) papij (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
papă1 sf [At: ANON. CAR. / Pl: (rar) ~pe / E: lat pappa] 1 (Îvp) Mâncare pentru copii mici făcută din lapte sau apă, cu adaos de făină, de griș etc. 2 (Pgn; în limbajul copiilor) Mâncare. 3 (Bot; reg; îc) ~pa-găinii Păpădie (Taraxacum officinale). 4 (Reg; șîs ~ domnească) Delicatesă. 5 (Reg) Mâncare preparată din mălai și bucăți de slănină. 6 (Reg) Mâncare preparată din smântână cu unt, îngroșată cu mălai. 7 (Reg) Mâncare, nedefinită mai îndeaproape, preparată din mămăligă. 8 (Reg) Omletă. 9 (Reg) Mâncare ciobănească preparată din caș și urdă prăjite împreună. 10 (Trs) Mălai amestecat cu apă, care se dă ca hrană puilor mici de găină. 11 (Trs; Ban; șîs ~pa puietului) Lăptișor-de-matcă. 12 (Trs) Urdoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păpa vt [At: BUDAI-DELEANU, LEX / Pzi: pap / E: ml pappare] 1 (Fam; în vorbirea copiilor sau irn) A mânca. 2 (Îe) A ~ bătaie A mânca bătaie. 3 (Pex) A suferi alte pedepse. 4-5 (Îc) Papă-lapte (Persoană) care este lipsită de energie și de inițiativă. 6 (Îc) Papă-tot Mâncău. 7 (Pex) A consuma. 8 (Pex) A termina. 9 (Fig; c. i. bunuri materiale) A-și însuși pe nedrept. 10 (Fig; c. i. bani) A cheltui. 11 (Fig; c. i. bani) A irosi. 12 (Fig; c. i. bunuri materiale) A distruge. 13 (Pex; c. i. oameni) A scoate din luptă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPĂ1 s. f. 1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Mâncare. ◊ Compus: (reg.) papa-găini = păpădie. 2. (Reg.) Omletă (din ouă). – Lat. pappa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PAPĂ2, papi, s. m. Capul Bisericii catolice (și al statului Vatican). – Din lat., sl. papa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PAPĂ1 s. f. 1. (În graiul copiilor și, prin imitație, în cel al adulților) Mîncare. Ce faci tu acolo de azi dimineață, ca un lăstun? – Așez fînu în podu șurii... Cobori iute, că ți-am adus papă. ALECSANDRI, T. 896. 2. (Regional) Papară (2), scrob. Șede curca și se ouă, Și se ouă două ouă, Să vă facă papă vouă. MARIAN, NU. 363.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAPĂ2, papi, s. m. Șeful bisericii catolice. S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care În turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. ◊ Expr. A fi mai catolic decît papa v. catolic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAPĂ-LAPTE s. m. invar. Persoană lipsită de energie, de combativitate, de vigoare. Papă-lapte cela care, de cîte ori vorbește cu mine, tremură ca varga? La TDRG. Las că te-oi pricopsi eu, papă-lapte. NEGRUZZI, S. III 25.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂPA, pap, vb. I. Tranz. 1. (În graiul copiilor și, prin imitație, familiar sau ironic, în cel al adulților) A mînca. O cloșcă cu pui mai rămăsese și mi-a păpat-o și p-aia. DELAVRANCEA, S. 230. Un dușman de lup... de mult pîndea vreme cu prilej ca să pape iezii. CREANGĂ, O. A. 139. Nu mi-i foame... – Nu?... Ai păpat zacuscă astăzi? ALECSANDRI, T. I 205. 2. Fig. A risipi, a irosi, a prăpădi ceva prin cheltuieli nebunești; a toca. (Cu pronunțare regională) Moșia preuților a papat-o ca și pe moșia Humulești. CREANGĂ, A. 80. ◊ Expr. Pupă-l în bot și-i papă tot = dă-te bine pe lîngă cel puternic și despoaie-l cît poți. Tot vorba bietei neveste, zice: «Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot», că sătulul nu crede la ăl flămînd! CARAGIALE, O. I 107.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAPĂ s.m. Șeful bisericii romano-catolice (și al statului Vatican). [< lat. papa, cf. it. papa < gr. papas – părinte].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPĂ s. m. șeful bisericii romano-catolice (și al statului Vatican). (< lat. papa)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PAPĂ1 f. (în limbajul copiilor mici sau al maturilor când vorbesc cu copiii mici) Ceea ce se mănâncă; mâncare. /<lat. pappa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PAPĂ2 ~i m. Șef suprem al bisericii catolice și al Vaticanului. [G.-D. papei] /<lat., sl. pappa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A PĂPA pap tranz. fam. 1) (alimente) A introduce în gură, mestecând și înghițind; a mânca. ◊ Papă-lapte calificativ depreciativ, atribuit unei persoane molâie, lipsite de vlagă și de inițiativă. 2) fig. (bani, avere etc.) A cheltui în mod nechibzuit; a toca; a irosi. /<lat. pappare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pàpă f. fiertură pentru prunci. [Lat. PAPPA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
papă-lapte m. fam. om copilăros.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păpà v. 1. (în limba pruncilor) a mânca: a păpa ceva; 2. a înghiți: un lup pândea vremea să pape iezii CR.; 3. fig. și fam. a risipi: mi-a păpat toți banii; 4. fam. a suferi: a păpat duba ISP. (cf. mâncà 6). [Lat. PAPPARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) pap, a păpá v. tr. (lat. it. pappare, d. vfr. paper, a mînca lacom; sp. pg. papar). Fam. Mănînc tot. Fig. Mănînc, risipesc: a-țĭ păpa averea. V. pup 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) pápă m., pl. ĭ (vsl. papa, gr. páppas, lat. papa, tată, epitet respectuos adresat episcopilor. Papa, un papă, al papiĭ saŭ al luĭ papa, unuĭ papă. V. păpădie). Șefu bisericiĭ catolice, cu sediu în Roma. (Se găsește în manuscrise deja în sec. 17). – La Dos. și pápij m. (pol. papiež). V. popă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) pápă f., pl. e (lat. pappa și pâpa, it. pappa). Mîncare în limba copiilor. Mîncare moale, ca lapte cu orez ș. a.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
papă-lápte m. și f. (d. a păpa și lapte). Persoană bleagă, proastă, fără energie: un papă-lapte, a luĭ papă-lapte, femeĭa asta e o papă-lapte.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!papa (fam.) s. m., g.-d. art. lui papa
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!papa (fr.) s. m., g.-d. lui papa
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
papa s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papa-găinii (plantă) (reg.) s. f. art., g.-d. art. papei-găinii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
papă2 (șeful Bisericii Catolice) s. m., g.-d. art. papei; pl. papi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
papă1 (mâncare) s. f., g.-d. art. papei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!papă-lapte (fam.) s. m. și f., g.-d. art. lui papă-lapte; pl. papă-lapte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păpa (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. pap, 3 papă; conj. prez. 1 sg. să pap, 3 să pape; imper. 2 sg. afirm. papă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!papa-găinii (plantă) (reg.) s. f. art., g.-d. art. papei-găinii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
papă1 (mâncare) s. f., g.-d. art. papei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
papă2 (prelat) s. m., g.-d. art. papei; pl. papi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!papă-lapte s. m. și f., g.-d. lui papă-lapte; pl. papă-lapte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!papă-tot s. m. și f., g.-d. lui papă-tot; pl. papă-tot
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păpa (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. pap, 2 sg. papi, 3 papă; conj. prez. 3 să pape
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
papa-găinii s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papă (bis.) s. m., g.-d. art. papei; pl. papi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papă (mâncare) s. f., g.-d. art. papei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papă-lapte s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papă-tot s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păpa vb., ind. prez. 1 sg. pap, 3 sg. și pl. papă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papă-lapte
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
papă-lapte invar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PAPA s. v. părinte, tată.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papa s. v. PĂRINTE. TATĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPA-GĂINII s. v. păpădie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PAPĂ s. v. aliment, hrană, jumări, mâncare, omletă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PAPĂ s. (BIS.) pontiful roman, pontiful Romei, sfântul părinte, suveranul pontif.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂPA vb. v. arunca, azvârli, cheltui, irosi, împrăștia, mânca, prăpădi, risipi, zvârli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papa-găinii s. v. PĂPĂDIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
papă s. v. ALIMENT. HRANĂ. JUMĂRI. MÎNCARE. OMLETĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAPĂ s. (BIS.) pontiful roman, pontiful Romei, sfîntul părinte, suveranul pontif.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păpa vb. v. ARUNCA. AZVÎRLI. CHELTUI. IROSI. ÎMPRĂȘTIA. MÎNCA. PRĂPĂDI. RISIPI. ZVÎRLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
papă, s. f. – 1. Mîncare în limbajul infantil. – 2. Terci, păsat. – Mr. papă. Creație expresivă, care eventual, ar putea proveni direct din lat. pappa (Pușcariu 1258; Candrea-Dens., 1321; REW 6214; Pușcariu, Lr., 281), unde este, de asemenea, formație expresivă, sau s-ar fi format în interiorul rom. – Der. păpa, vb. (a mînca; a irosi, a toca averea), pe care Pușcariu 1257 și Candrea-Dens., 1322 îl raportează la lat. pappare, cf. gal., port. papar; papălapte, s. m. (nătăfleț, găgăuță); păpălău, s. m. (curcubețică, Physalis Alkekengi), care se mai cheamă și papele, s. f. pl., în Mold. (după Tiktin, care-l urmează pe Cihac, II, 520, legat de mag. páponya, din pap „cură”, dificil din punct de vedere fonetic); papalungă, s. f. (Trans., păpădie, Taraxacum officinale); papanaș, s. m. (Mold., preparat culinar din aluat și brînză); paparadă, s. f. (Trans., ouă la capac); păpăludă, s. f. (pasăre, Caprimulgus europaeus); păpărugă (var. păpăruie, păpăruză, papăluză), s. f. (Trans., buburuză, Coccinella septempunctata), cf. buburuză; papătot, s. m. (mîncău); papacioc, s. n. (Mold., păhărel de țuică), comp. cu cioc „plisc” (după Scriban, în legătură cu rus. popoika „exces de mîncare”, der. care nu pare posibilă); papaciocar, s. m. (leneș, haimana); papaciufă, s. f. (Munt., matracucă), comp. cu ciuf (după Scriban, în legătură cu alb. patačuftë „chiftea”, soluție improbabilă); papainog, s. n. (minciună, bagatelă; cataligă; stîlp, pilon), pe care Tiktin îl leagă de slov., rut. panoga „lîngă picioare”, dificil din punct de vedere semantic; papalete, s. m. (Munt., marionetă, fantoșă); Pepelea, s. m. (personaj mitic care reprezintă un fel de păcălitor comic cu aspect nevinovat), cf. fr. patelin și Păcală (după părerea de nesusținut a lui Cihac, acest nume ar proveni din sl. pepelu „cenușă”). – Cf. paparudă, păpușe, parpalec.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
papă s. m. – Șeful bisericii romano-catolice. Lat. pappa (sec. XVII). – Der. papistaș, s. m. (catolic), din mag. pápistas (Cihac, II, 520; Gáldi, Dict., 152), cf. ngr. παπιστης, bg. papištaš; papal, adj., din fr. papal; papalitate, s. f., format după fr. papauté; papistăși, vb. refl. (a trece la catolicism); papiștășie, s. f. (catolicism); papistășesc, adj. (catolic).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
papă s.f. sg. (înv. și reg.) 1. mâncare pentru copii mici făcută din lapte și griș; mâncare. 2. mâncare îngroșată cu făină sau mălai. 3. omletă. 4. mâncare ciobănească din caș și urdă, prăjite împreună. 5. mălai cu apă pentru puii mici de găină. 6. lăptișor-de-matcă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PAPA lat. papa, pappa „tată”. I. 1. Papa jup., 1450 (13-15 B 117); – spătar (16 B I 104); moșn. (16 B III 139); – din Șchei (16 B IV 309); – 1690 (Ins 342) pren. și n. frecv. în Oltenia (Sd VI); munt. (P Bor 16); – Ion, mold. (17 A 1 153); – Brîncoveanu, tată Voievodului; Papescu (L Pl 381); Paapa, V., filantrop prahovean. 2. Păpeni s. (16 B VI 40); Păpești s. 3. Papoe, Gh., 1782 (AO III nr. 12). 4. Pap în Ardeal și Maram., < magh. Pap „preot”; Papu (Mar). II. În compunerea unor nume de fam. ar., + ngr. παπᾶς „preot”. 1. Papacîrstea (17 B IV 210) negustor; Papacostea, Papadimitria, Papagoga, Papahagi, Papanaumi, nr. (RI IX 182), Papanicu, Papasima, Papavornic, 1450 (13 – 15 B 117); pentru alte n. compuse cu Papa v. Cat. gr. I și Î Div. la index.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÁPĂ (< lat.) s. m. Capul bisericii romano-catolice, vicar al lui Iisus Hristos și urmaș al Sfântului Petru. Din 1359 ales pe viață, întotdeauna din rândul cardinalilor, de un Conciliu al cardinalilor și al statului Vatican. Din 10 octombrie 1978, papă la Vatican este Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyła), primul papă neitalian începând din 1523. La invitația patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită în România (7-9 mai 1999), prima de acest fel într-o țară cu majoritate ortodoxă.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Habemus papam! (lat. „Avem papă!”) – Cu aceste cuvinte conclavul pontifical de la Roma anunță alegerea unui papă. Ele au fost preluate și de laici, spre a semnala, cu o nuanță ironică sau glumeață, că în sfîrșit, după lungi dezbateri, frămîntări, conciliabule etc. (ca la Vatican), s-a numit un nou șef de guvern, s-a ales un nou președinte la cutare societate sau asociație etc. În asemenea ocazii, prin similitudine cu alegerea înaltului pontif, se poate spune: „Așadar, habemus papam!” IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Mai catolic decît papa – Expresia este o parafrazare după vorbele lui Chateaubriand din La monarchie selon la Charte, unde spune: „il ne faut pas être plus royaliste que le roi” (Nu trebuie să fii mai regalist decît regele). Tradusă în limba germană, expresia s-a transformat în „Päpstlicher sein als der Papst” (a fi mai catolic decît papa). Se aplică deci acelora care, din exces de zel, vor să se arate mai aprigi, mai exigenți, mai devotați decît chiar cei dintîi interesați în aceeași cauză. Farfuridi, personajul lui Caragiale, din O scrisoare pierdută, spune în actul I, scena 6: „…cînd e vorba de prințipuri « sînt mai catolic decît Papa »”. MIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a fi mai catolic decât papa expr. a fi exagerat în privința a ceea ce crede, spune sau face.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mai catolic decât papa expr. exagerat (în ceea ce crede, spune sau face).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
papă-lapte adj. invar., s. m. invar. bleg, molâu, lipsit de personalitate.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
păpa, pap v. t. (în limbajul copiilor mici) a mânca
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M80) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT18) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
papasubstantiv masculin invariabil
-
- Papa nu mai poate să trimeată cîte 500 lei pe lună. GHEREA, ST. CR. 1268. DLRLC
- Șopti încet și cu glasul înecat de lacrimi: «Bună sară, papa!». EMINESCU, N. 39. DLRLC
-
- 2. Termen familiar folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un bărbat mai în vârstă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- papa DEX '09 DEX '98 DN
papa-găiniisubstantiv feminin articulat
- 1. Păpădie. DEX '09sinonime: păpădie
papă, papisubstantiv masculin
- 1. Capul Bisericii romano-catolice, al statului Vatican; vicar al lui Isus Cristos și urmaș al Sfântului Petru, ales pe viață. DEX '09 DLRLC DN
- S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care În turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
-
etimologie:
- papa DEX '09 DN
papă-lapte, papă-laptesubstantiv feminin papă-lapte, papă-laptesubstantiv masculin
- 1. Persoană lipsită de energie, de inițiativă; om bleg, nătăfleț. DEX '09 DLRLC
- Papă-lapte cela care, de cîte ori vorbește cu mine, tremură ca varga? La TDRG. DLRLC
- Las că te-oi pricopsi eu, papă-lapte. NEGRUZZI, S. III 25. DLRLC
-
papăsubstantiv feminin
- 1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Ceea ce se mănâncă. DEX '09 DLRLC NODEX
- Ce faci tu acolo de azi dimineață, ca un lăstun? – Așez fînu în podu șurii... Cobori iute, că ți-am adus papă. ALECSANDRI, T. 896. DLRLC
-
-
- Șede curca și se ouă, Și se ouă două ouă, Să vă facă papă vouă. MARIAN, NU. 363. DLRLC
-
etimologie:
- pappa. DEX '09 NODEX
păpa, papverb
- 1. În graiul copiilor: mânca. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mânca
- O cloșcă cu pui mai rămăsese și mi-a păpat-o și p-aia. DELAVRANCEA, S. 230. DLRLC
- Un dușman de lup... de mult pîndea vreme cu prilej ca să pape iezii. CREANGĂ, O. A. 139. DLRLC
- Nu mi-i foame... – Nu?... Ai păpat zacuscă astăzi? ALECSANDRI, T. I 205. DLRLC
-
- 2. A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Moșia preuților a papat-o ca și pe moșia Humulești. CREANGĂ, A. 80. DLRLC
- Pupă-l în bot și-i papă tot = dă-te bine pe lângă cel puternic și despoaie-l cât poți. DLRLC
- Tot vorba bietei neveste, zice: «Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot», că sătulul nu crede la ăl flămînd! CARAGIALE, O. I 107. DLRLC
-
-
etimologie:
- pappare DEX '09 DEX '98