19 intrări

Articole pe această temă:

81 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

călbáză sf [At: PANȚU, Pl. / Pl: nct / E: nct] Plantă ierboasă din familia marchantiaceelor, care crește în locuri umede pe care se întinde ca un mușchi Si: coada-rândunicii, fierea-pământului, mușchi-de-fântână (Marchanlia polymorfa).

PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s. n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ◊ Expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea și) pământul sau cât e lumea și pământul = a) (de) totdeauna; b) (în construcții negative) niciodată. Ca de la cer la pământ, se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri. 2. Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți; sol. ◊ Loc. adv. Ca pământul = a) cu desăvârșire, de tot; b) profund, greu; c) (în construcții negative) deloc, în niciun fel. ◊ Loc. adj. și adv. În (sau la) pământ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). La pământ = a) întins, culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat, învins; b) (în formule de comandă) culcă-te! ◊ Expr. A lăsa toate la (sau în) pământ = a lăsa baltă, la voia întâmplării; a abandona. Parcă l-a înghițit pământul (sau a intrat în pământ) = a dispărut, s-a făcut nevăzut. A-i veni cuiva să intre în pământ, se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea să nu mai dea ochii cu oamenii. A ieși (sau a apărea) ca din pământ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ = a (nu) avea simțul realității. A nu-l mai ține (sau a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...) = a simți o emoție puternică. A nu-l mai încăpea (pe cineva) pământul = a fi mândru, încrezut. A nu-l primi (pe cineva) nici pământul = a fi un ticălos. A nu-l (mai) răbda (sau ține pe cineva) pământul, se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău. A șterge (sau a stinge, a face să piară) de pe fața pământului sau a (se) face una cu pământul (sau o apă și un pământ) = a (se) distruge, a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pământ (sau din fundul pământului) = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț. Din pământ, din iarbă verde = cu orice preț, cu orice efort, neapărat. Doarme și pământul sub om = e liniște, tăcere desăvârșită. 3. Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale. ◊ Pământ activ (sau decolorat) = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale. ♦ (Și în sintagma pământ galben) Lut. ♦ Pământuri rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice. 4. Întindere de uscat; continent. ♦ Întindere de teren (cultivabil). ◊ Expr. Sărac lipit pământului = foarte sărac. 5. Teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie. ◊ Obiceiul pământului = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție; p. ext. obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni. – Lat. pavimentum.

PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s. n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ◊ Expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea și) pământul sau cât e lumea și pământul = a) (de) totdeauna; b) (în construcții negative) niciodată. Ca de la cer la pământ, se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri. 2. Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți; sol. ◊ Loc. adv. Ca pământul = a) cu desăvârșire, de tot; b) profund, greu; c) (în construcții negative) deloc, în nici un fel. ◊ Loc. adj. și adv. În (sau la) pământ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). La pământ = a) întins, culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat, învins; b) (în formule de comandă) culcă-te! ◊ Expr. A lăsa toate la (sau în) pământ = a lăsa baltă, la voia întâmplării; a abandona. Parcă l-a înghițit pământul (sau a intrat în pământ) = a dispărut, s-a făcut nevăzut. A-i veni cuiva să intre în pământ, se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea să nu mai dea ochii cu oamenii. A ieși (sau a apărea) ca din pământ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ = a (nu) avea simțul realității. A nu-l mai ține (sau a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...) = a simți o emoție puternică. A nu-l mai încăpea (pe cineva) pământul = a fi mândru, încrezut. A nu-l primi (pe cineva) nici pământul = a fi un ticălos. A nu-l (mai) răbda (sau ține pe cineva) pământul, se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău. A șterge (sau a stinge, a face să piară) de pe fața pământului sau a (se) face una cu pământul (sau o apă și un pământ) = a (se) distruge, a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pământ (sau din fundul pământului) = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț. Din pământ, din iarbă verde = cu orice preț, cu orice efort, neapărat. Doarme și pământul sub om = e liniște, tăcere desăvârșită. 3. Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale. ◊ Pământ activ (sau decolorat) = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale. ♦ (Și în sintagma pământ galben) Lut. ♦ Pământuri rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice. 4. Întindere de uscat; continent. ♦ Întindere de teren (cultivabil). ◊ Expr. Sărac lipit pământului = foarte sărac. 5. Teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie. ◊ Obiceiul pământului = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție; p. ext. obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni. – Lat. pavimentum.

PĂMÎ́NT, (3, 4, 5, 6) pămînturi, s. n. 1. Planeta pe care o locuim (fiind a treia dintre planetele cunoscute, în ordinea depărtării lor de soare). Se împlinea acum, peste o minută, a treisprezecea învîrteală a pămîntului împrejurul soarelui de cînd tînărul Cănuță se grăbise a ieși să se bucure de razele acestuia. CARAGIALE, O. I 326. Se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frîu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pămîntul. CREANGĂ, O. A. 225. Dar dacă vrei cu crezămînt Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pămînt, Fii muritor ca mine. EMINESCU, O. 1173. ◊ Expr. La capătul pămîntului = foarte departe. Mînia pămîntului = îngrozitor, înfiorător. Era slut, mînia pămîntului. GANE, N. III 28. De cînd lumea și pămîntul v. lume. Cît e lumea și pămîntul v. cît. A se ruga cu cerul, cu pămîntul = a se ruga cu multă insistență. A făgădui (sau a promite, a jurui) cerul și pămîntul = a făgădui lucruri nerealizabile. Juruiește-i ceriul și pămîntul, ca să-ți smomească pe nevasta d-tale și să ți-o aducă acolo. CREANGĂ, O. A. 199. (A nu ști, a nu auzi, a nu afla etc.) nici pămîntul = absolut nimeni, nimeni în lume. Bursucii s-aud tipăind pe cărări, ca și iepurii, ca și caprele. Dar pe vulpi nu le poate auzi nici pămîntul. SADOVEANU, O. A. II 176. Nu vreau să știe nimeni. Nici pămîntul. VLAHUȚĂ, la TDRG. A se crede (sau a se socoti) buricul pămîntului v. buric. 2. Scoarța globului terestru, suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și celelalte vietăți sol. Și patru margini de pămînt Ce strîmte-au fost în largul lor, Cînd a port.it s-alerge-n zbor Acest cuvînt mai călător Decît un vînt! COȘBUC, P. I 54. Am să zbor lin ca vîntul, Să cutreierăm pămîntul. CREANGĂ, O. A. 234. Iară tei cu umbra lată și cu flori pînă-n pămînt înspre apa-ntunecată lin se scutură de vînt. EMINESCU, O. I 154. ◊ Expr. La pămînt = a) întins, culcat pe jos; fig. (despre persoane) deprimat, învins. Armașul gemea la pămînt, fără să se clintească. SADOVEANU, O. VII 133. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă Ce cu-a turmelor pășune a ei patrie ș-o schimbă La pămînt dormea. EMINESCU, O. I 142; b) (în formule de comandă) culcă-te ! culcat! Ca de la cer la pămînt sau ca cerul de pămînt, se zice pentru a exprima o foarte mare diferență între două lucruri. Cu o falcă în cer și (cu) alta (sau una) în pămînt = vijelios, furios, gata să distrugă totul în drumul său. Unde se luase după dînșii scorpia de mumă a zmeoaicelor cu o falcă în cer și cu alta în pămînt. ISPIRESCU, L. 225. Statu-palmă-barbă-cot vine cu o falcă în ceri și cu una în pămînt. CREANGĂ, O. A. 275. A da (ceva) la pămînt = a nărui, a dărîma (ceva). Avem să fim siliți a-ți da casa la pămînt pentru ca să treacă drumul. ALECSANDRI T. I 359. (A lăsa) toate la (sau în) pămînt = (a lăsa) toate baltă, la voia întîmplării. Văzînd... că nu dau răspuns de nicăiri, lasă toate în pămînt și se ia după mine la baltă. CREANGĂ, O. A. 65. (în construcție cu verbele «a pune», «a lăsa» etc., cu complementele «ochii», «capul», «privirile» etc.) În (sau la) pămînt = aplecat în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). Întreaga mulțime a tăcut cu frunțile și cu ochii la pămînt. SAHIA, N. 19. Ea se uita speriată-n vînt, Și ca certat-apoi și-a pus Privirile-n pămînt. COȘBUC, P. I 281. Iese-n cale și mă-ntreabă: Fostu-i-am vreodată dragă?... Eu răspund dintr-un cuvînt, Făr' să pun ochii-n pămînt. JARNÍK-BîRSEANU, D. 44. A băga (pe cineva) în pămînt v. băga. A fi în pămînt = a fi mort. Nu plînge de-i auzi, Că eu în pămînt voi fi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 148. Parcă l-a înghițit pămîntul (sau a intrat în pămînt) = a dispărut, s-a făcut nevăzut. Am strigat la el pînă ce-ai ieșit dumneata; ș-acuma nu-i; parc-ar fi intrat în pămînt. SADOVEANU B. 56. Cum s-a sculat, a și început a căuta cu de-amănuntul... Dar a găsit nimica toată, căci furnicile parcă intrase în pămînt. CREANGĂ, O. A. 258. A-i veni cuiva să intre în pămînt, se zice cînd cineva se simte foarte rușinat, încît ar prefera să nu mai fie văzut. A ieși (sau a apărea) ca din pămînt sau parcă a ieșit (sau a răsărit) din pămînt = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. Ca din pămînt ieșiră trei lăutari. La TDRG. N-apucară să facă zece pași și tunica roșie îi apărea ca din pămînt. VLAHUȚĂ, O. A. III 67. Nu știu nici de unde, nici pe unde veni. Pare că ieși din pămînt. ISPIRESCU, la TDRG. A fi pe pămînt = a trăi, a exista. De cînd sînt eu pe pămînt, Numai trei mîndre-am avut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 95. A nu fi pe pămînt = a nu avea simțul realității. A fi cu picioarele pe pămînt = a avea simțul realității. A nu-l mai ține (sau a nu-l mai Încăpea) nici pămîntul (de...) = a) a simți o puternică emoție (de bucurie, de supărare, de deznădejde etc.). Fata ieși din curte ca fulgerul; n-o mai ținea pămîntul de bucurie. ISPIRESCU, L. 13; b) a fi mîndru, încrezut. A face (sau a ține) degeaba umbră pămîntului v. umbră. A nu-l primi (pe cineva) nici pămîntul = a fi un mare păcătos. Cine calcă jurămîntul Nu-l primește nici pămîntul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 258. A nu-l (mai) răbda (sau ține pe cineva) pămîntul, se spune (mai ales în imprecații) despre oamenii răi. De-aș fi așa blăstămat Precum îs de judecat, Soarele nu l-aș vedea, Pămîntul nu m-ar ținea. JARNÍK-BîRSEANU, D. 186. Pe fața pămîntului = în lume. A șterge (sau a stinge, a face să piară) de pe fața pămîntului = a distruge, a nimici, a ucide. De nu faci pînă dimineață toate după cum ți-am poruncit, te sting de pe fața pămîntului. RETEGANUL, P. V 49. Ea purta sîmbetele lui Ercule și ar fi voit să-l facă... să piară de pre fața pămîntului. ISPIRESCU, U. 51. Nu care cumva să bleștești din gură cătră cineva despre ceea ce a urmat între noi, că te-am șters de pe fața pămîntului! CREANGĂ, O. A. 231. A (se) face una cu pămîntul (sau o apă și un pămînt) = a (se) nimici, a distruge doborînd, ucigînd. Vînturile porniră. turburînd apele și făcînd una cu pămîntul copacii neclintiți de veacuri. DELAVRANCEA, S. 102. Îi era frică să nu dea peste dînsa zmeii, căci o făcea una cu pămîntul. ISPIRESCU, la TDRG. Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pămînt. EMINESCU, O. I 147. A scoate (sau a aduce) din pămînt (sau din fundul pămîntului) = a obține, a procura cu orice preț, cu orice efort. Dacă mai ai rom, două [ceaiuri] ! Dacă n-ai, să scoți din pămînt. PETRESCU, Î. II 4. Oh, leacul! unde-i? Din pămînt, Din foc ea l-ar fi scos. COȘBUC, P. II 223. Din pămînt, din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. A fugi mîncînd pămîntul v. fugi. Doarme și pămîntul sub om = e liniște, tăcere desăvîrșită. A dormi ca pămîntul v. dormi. (Rar) Ce pămînt! = ce dracu, ce naiba ? Tu te duci, bade sărace, Dar eu ce pămînt m-oi face? ȘEZ. I 139. ♦ Alune-de-pămînt v. alună. 3. Material natural format dintr-un amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor și din granule organice provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale; materia din care e alcătuită partea solidă a globului terestru. V. țărînă. Veteranul coborî cele două scări de pămînt. DUNĂREANU, N. 47. Mă dusei cu coasa-n rît, Cosii iarbă și pămînt. JARNÍK-BĂRSEANMU, D. 150. Gura lumii numai pămîntul o astupă (= bîrfeala nu încetează decît la moartea bîrfitorilor). ◊ Loc. adj. Ca pămîntul = pămîntiu. Spune, mîndră, ce ți-i gîndu, De ți-i fața ca pămîntu? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 240. ◊ Pămînt rar v. rar. Pămînt activ = material obținut prin tratarea la cald a argilelor cu un acid, folosit la rafinarea benzinei, la regenerarea uleiurilor minerale etc. ♦ Lut. Fierb pe vatră oale mari de pămînt, burticoase. STANCU, D. 75. Un fluieraș de pămînt. FILIMON, la TDRG. ◊ Fig. Toate relele ce sînt.. legate de o mînă de pămînt. EMINESCU, O. I 136. 4. (Spre deosebire de mare) întindere de uscat; (prin restricție) continent. Fulgerele adunat-au contra fulgerului care în turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. Dintre păsări călătoare Ce străbat pămînturile, Cîte-o să le-nece oare Valurile, vînturile? id. ib. IV 396. Cît te uiți în lung și-n lat, Nu mai vezi pămînt uscat, Ci tot ape tulburele, Umblînd corăbii pe ele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 320. 5. Întindere de teren (cultivabil). V. cîmp, ogor, țarină. Pămîntul în Republica Populară Romînă aparține celor ce-l muncesc. CONST. R.P.R. 11. Pămîntul nostru-i scump și sfînt, Că el ni-e leagăn și mormînt: Cu sînge cald l-am apărat, Și cîte ape l-au udat Sînt numai lacrimi ce-am vărsatNoi vrem pămînt! COȘBUC, P. I 209. ◊ Expr. (Sărac) lipit pămîntului v. lipit. ♦ (Adesea la pl.) Moșie. Și-a cumpărat pămînturi, a ridicat acareturi. STANCU, D. 11. Mai drept ar fi s-o cumpăr eu moșia, că a noastră a fost, trup din trupul pămînturilor mele. REBREANU, R. I 145. 6. Teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie. Nu rareori mă gîndesc și la Rusia. Peste pămîntul ei nesfîrșit am colindat vreme de trei luni. SAHIA, N. 64. Aveau de gînd să meargă de-a lungul coastei pînă ce întîlneau malul fluviului Maroni, de unde începea pămîntul olandez. BART, 278. A! pămînt fericit al Moldovei, ți-a fost dat să vezi în scaunul tău bătrîn un domn tînăr. DELAVRANCEA, O. II 164. Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pămînt turcesc. BOLINTINEANU, O. 36. ◊ Pămîntul făgăduinței v. făgăduință.Expr. Obiceiul pămîntului = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții și care se aplicau odinioară pe un anumit teritoriu, fiind transmise urmașilor prin tradiție; p. ext. obicei caracteristic unei țări, unei regiuni, păstrat din vechime. Așa-i obiceiul pămîntului; fata învață de la mamă și mama de la bunică. GANE, N. I 62. Obiceiul pămîntului ajunge prin întrebuințare a se face lege. NEGRUZZI, S. I 308. Obiceiul pămîntului le-a ținut multă vreme loc și de constituție politică și de condică civilă și criminală. BĂLCESCU, O. I 60.

ácul-pămấntului (plantă) s. m. art.

cățélul-pămấntului (rozător) s. m. art., pl. cățéii-pămấntului

crúcea-pămấntului (plantă) s. f. art., g.-d. art. crúcii-pămấntului

!fiérea-pămấntului (plantă) s. f. art., g.-d. art. fiérii-pămấntului

!hurmúzul-pămấntului (plantă) s. m. art.

!ínima-pămấntului (cristal) s. f. art., g.-d. art. ínimii-pămấntului

!lumânăríca-pămấntului (plantă) s. f. art., g.-d. art. lumânărélei-pămấntului

!mólie-de-pămấnt (insectă) (-li-e-) s. f., art. mólia-de-pămấnt (-li-a-), g.-d. art. móliei-de-pămấnt; pl. mólii-de-pămấnt, art. móliile-de-pămấnt (-li-i-)

!pálma-pămấntului (plantă) s. f. art., g.-d. art. pálmei-pămấntului

pămấnt s. n., (materiale, continente, teritorii) pl. pămấnturi

*Pămấnt (planetă) s. propriu n.

poáme-de-pămấnt (plantă) (pop.) s. f. pl.

!rácul-pămấntului (plantă) s. m. art.

!răsuflătoárea-pămấntului (plantă) (-su-flă-) s. f. art., g.-d. art. răsuflătórii-pămấntului

!ródul-pămấntului (plantă) s. m. art.

!steáua-pămấntului (ciupercă) s. f. art., g.-d. art. stélei-pămấntului

Intrare: pământ

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pământ pământul
plural pământuri pământurile
genitiv-dativ singular pământ pământului
plural pământuri pământurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Pământ
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Pământ Pământul
plural
genitiv-dativ singular Pământ Pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: acul-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acul-pământului
plural
genitiv-dativ singular acului-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cățelul-pământului
cățelul-pământului substantiv masculin articulat
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cățelul-pământului
plural cățeii-pământului
genitiv-dativ singular cățelului-pământului
plural cățeilor-pământului
vocativ singular
plural
Intrare: tidvă-de-pământ
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tidvă-de-pământ tidva-de-pământ
plural
genitiv-dativ singular tidve-de-pământ tidvei-de-pământ
plural
vocativ singular
plural
Intrare: crucea-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crucea-pământului
plural
genitiv-dativ singular crucii-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fierea-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fierea-pământului
plural
genitiv-dativ singular fierii-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: hurmuzul-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hurmuzul-pământului
plural
genitiv-dativ singular hurmuzului-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: inima-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inima-pământului
plural
genitiv-dativ singular inimii-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lumânărica-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lumânărica-pământului
plural
genitiv-dativ singular lumânărelei-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-pământ
molie-de-pământ substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular molie-de-pământ molia-de-pământ
plural molii-de-pământ moliile-de-pământ
genitiv-dativ singular molii-de-pământ moliei-de-pământ
plural molii-de-pământ moliilor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: palma-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular palma-pământului
plural
genitiv-dativ singular palmei-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: poame-de-pământ
poame-de-pământ substantiv feminin plural

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural poame-de-pământ poamele-de-pământ
genitiv-dativ singular
plural poame-de-pământ poamelor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: racul-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular racul-pământului
plural
genitiv-dativ singular racului-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: răsuflătoarea-pământului
răsuflătoarea-pământului substantiv feminin articulat (numai) singular
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răsuflătoarea-pământului
plural
genitiv-dativ singular răsuflătorii-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: rodul-pământului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rodul-pământului
plural
genitiv-dativ singular rodului-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: țâncul-pământului
țâncul-pământului
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țâncul-pământului
plural
genitiv-dativ singular țâncului-pământului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: rășină-de-pământ
rășină-de-pământ substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rășină-de-pământ rășina-de-pământ
plural rășini-de-pământ rășinile-de-pământ
genitiv-dativ singular rășini-de-pământ rășinii-de-pământ
plural rășini-de-pământ rășinilor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: steaua-pământului
steaua-pământului substantiv feminin articulat
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular steaua-pământului
plural stelele-pământului
genitiv-dativ singular stelei-pământului
plural stelelor-pământului
vocativ singular
plural

crucea-pământului

etimologie:

fierea-pământului

  • 1. Plantă erbacee medicinală cu flori roșietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium).
  • 2. Plantă erbacee inferioară, cu talul târâtor, având pe partea inferioară rudimente de frunză (Marchantia polymorpha).
    surse: DEX '09

etimologie:

pământ

  • 1. Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: sol (s.n.)
    • 1.1. Ca pământul = cu desăvârșire, de tot
      surse: DEX '09 DEX '98 locuțiune adverbială
    • 1.2. Ca pământul = greu greu profund
      surse: DEX '09 locuțiune adverbială
    • 1.3. Ca pământul (în construcții negative) = în niciun fel.
      surse: DEX '09 locuțiune adverbială sinonime: deloc
    • 1.4. În (sau la) pământ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.).
    • 1.5. La pământ = culcat pe jos.
    • 1.6. La pămâmt! (în formule de comandă) = culcă-te!
      surse: DEX '09 expresie
    • 1.7. A lăsa toate la (sau în) pământ = a lăsa baltă, la voia întâmplării.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie sinonime: abandona
    • 1.8. Parcă l-a înghițit pământul (sau a intrat în pământ) = a dispărut, s-a făcut nevăzut.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX expresie
    • 1.9. A băga (pe cineva) (de viu) în pământ – a chinui (pe cineva) sistematic, pricinuindu-i moartea prematură.
      surse: NODEX expresie
    • 1.10. A-i veni cuiva să intre în pământ, se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea să nu mai dea ochii cu oamenii.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX expresie
    • 1.11. A ieși (sau a apărea) ca din pământ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc.
      surse: DEX '09 NODEX expresie
    • 1.12. A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ = a (nu) avea simțul realității.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie
    • 1.13. A nu-l mai ține (sau a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...) = a simți o emoție puternică.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie
    • 1.14. A nu-l mai încăpea (pe cineva) pământul = a fi mândru, încrezut.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie
    • 1.15. A nu-l primi (pe cineva) nici pământul = a fi un ticălos.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX expresie
    • 1.16. A nu-l (mai) răbda (sau ține pe cineva) pământul, se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie
    • 1.17. Pe fața pământului = în lume.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.18. A șterge (sau a stinge, a face să piară) de pe fața pământului sau a (se) face una cu pământul (sau o apă și un pământ) = a (se) distruge, a (se) nimici.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
      exemple
      • Vînturile porniră. turburînd apele și făcînd una cu pămîntul copacii neclintiți de veacuri. DELAVRANCEA, S. 102.
        surse: DLRLC
      • Îi era frică să nu dea peste dînsa zmeii, căci o făcea una cu pămîntul. ISPIRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pămînt. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
    • 1.19. A scoate (sau a aduce) din pământ (sau din fundul pământului) = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
      exemple
      • Dacă mai ai rom, două [ceaiuri] ! Dacă n-ai, să scoți din pămînt. PETRESCU, Î. II 4.
        surse: DLRLC
      • Oh, leacul! unde-i? Din pămînt, Din foc ea l-ar fi scos. COȘBUC, P. II 223.
        surse: DLRLC
    • 1.20. Din pământ, din iarbă verde = cu orice preț, cu orice efort.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie sinonime: neapărat un exemplu
      exemple
      • Din pămînt, din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27.
        surse: DLRLC
    • 1.21. A lăsa ochii în pământ = a privi în jos (de rușine, de emoție etc.).
      surse: NODEX expresie
    • 1.22. A fugi mâncând pământul = a fugi foarte tare.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 1.23. A-i fugi pământul de sub picioare = a-și pierde echilibrul.
      surse: NODEX expresie
    • 1.24. A-i fugi pământul de sub picioare = a-și pierde susținerea, sprijinul.
      surse: NODEX expresie
    • 1.25. Doarme și pământul sub om = e liniște, tăcere desăvârșită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie
    • 1.26. A dormi ca pământul v. dormi.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.27. Ce pământ! = ce dracu, ce naiba ?
      exemple
      • Tu te duci, bade sărace, Dar eu ce pămînt m-oi face? ȘEZ. I 139.
        surse: DLRLC
    • 1.28. Alune-de-pământ.
      surse: DLRLC
  • 2. Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: sol (s.n.) 2 exemple
    exemple
    • Veteranul coborî cele două scări de pămînt. DUNĂREANU, N. 47.
      surse: DLRLC
    • Mă dusei cu coasa-n rît, Cosii iarbă și pămînt. JARNÍK-BĂRSEANMU, D. 150.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Gura lumii numai pământul o astupă = bârfeala nu încetează decât la moartea bârfitorilor.
      surse: DLRLC expresie
    • 2.2. Ca pământul = pământiu
      exemple
      • Spune, mîndră, ce ți-i gîndu, De ți-i fața ca pămîntu? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 240.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Ca pământul = negru
    • 2.4. Pământ activ (sau decolorat) = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.5. Pământ galben = lut
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX (în) sintagmă 3 exemple
      exemple
      • Fierb pe vatră oale mari de pămînt, burticoase. STANCU, D. 75.
        surse: DLRLC
      • Un fluieraș de pămînt. FILIMON, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Toate relele ce sînt... legate de o mînă de pămînt. EMINESCU, O. I 136.
        surse: DLRLC figurat
    • 2.6. Pământ negru = cernoziom
      surse: NODEX
    • 2.7. Pământuri rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3. Întindere de uscat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: continent (s.n.) uscat (s.n.) 3 exemple
    exemple
    • Fulgerele adunat-au contra fulgerului care în turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146.
      surse: DLRLC
    • Dintre păsări călătoare Ce străbat pămînturile, Cîte-o să le-nece oare Valurile, vînturile? EMINESCU, O. IV 396.
      surse: DLRLC
    • Cît te uiți în lung și-n lat, Nu mai vezi pămînt uscat, Ci tot ape tulburele, Umblînd corăbii pe ele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 320.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Întindere de teren (cultivabil).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: câmp 2 exemple
      exemple
      • Pămîntul în Republica Populară Romînă aparține celor ce-l muncesc. CONST. R.P.R. 11.
        surse: DLRLC
      • Pămîntul nostru-i scump și sfînt, Că el ni-e leagăn și mormînt: Cu sînge cald l-am apărat, Și cîte ape l-au udat Sînt numai lacrimi ce-am vărsat – Noi vrem pămînt! COȘBUC, P. I 209.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Sărac lipit pământului = foarte sărac.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie
    • exemple
      • Și-a cumpărat pămînturi, a ridicat acareturi. STANCU, D. 11.
        surse: DLRLC
      • Mai drept ar fi s-o cumpăr eu moșia, că a noastră a fost, trup din trupul pămînturilor mele. REBREANU, R. I 145.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Nu rareori mă gîndesc și la Rusia. Peste pămîntul ei nesfîrșit am colindat vreme de trei luni. SAHIA, N. 64.
      surse: DLRLC
    • Aveau de gînd să meargă de-a lungul coastei pînă ce întîlneau malul fluviului Maroni, de unde începea pămîntul olandez. BART, 278.
      surse: DLRLC
    • A! pămînt fericit al Moldovei, ți-a fost dat să vezi în scaunul tău bătrîn un domn tînăr. DELAVRANCEA, O. II 164.
      surse: DLRLC
    • Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pămînt turcesc. BOLINTINEANU, O. 36.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC prin extensiune
    • 4.2. Pământul făgăduinței.
      surse: DLRLC
    • 4.3. Obiceiul pământului = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Așa-i obiceiul pămîntului; fata învață de la mamă și mama de la bunică. GANE, N. I 62.
        surse: DLRLC
      • 4.3.1. Obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC prin extensiune 2 exemple
        exemple
        • Obiceiul pămîntului ajunge prin întrebuințare a se face lege. NEGRUZZI, S. I 308.
          surse: DLRLC
        • Obiceiul pămîntului le-a ținut multă vreme loc și de constituție politică și de condică civilă și criminală. BĂLCESCU, O. I 60.
          surse: DLRLC

etimologie:

Pământ

  • 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Se împlinea acum, peste o minută, a treisprezecea învîrteală a pămîntului împrejurul soarelui de cînd tînărul Cănuță se grăbise a ieși să se bucure de razele acestuia. CARAGIALE, O. I 326.
      surse: DLRLC
    • Se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frîu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pămîntul. CREANGĂ, O. A. 225.
      surse: DLRLC
    • Dar dacă vrei cu crezămînt Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pămînt, Fii muritor ca mine. EMINESCU, O. 1173.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Oamenii care locuiesc pe această planetă.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX prin extensiune sinonime: lume omenire umanitate
    • 1.2. La capătul (sau marginile) Pământului = foarte departe.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX DLRLC expresie
    • 1.3. Mânia Pământului = înfiorător îngrozitor
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Era slut, mînia pămîntului. GANE, N. III 28.
        surse: DLRLC
    • 1.4. De când (e lumea și) Pământul sau cât e lumea și Pământul = (de) totdeauna.
      surse: NODEX DEX '09 expresie sinonime: totdeauna veșnic
    • 1.5. De când (e lumea și) Pământul sau cât e lumea și Pământul (în construcții negative) = nicicând niciodată
      surse: NODEX DEX '09 expresie
    • 1.6. Cât e lumea și Pământul.
      surse: NODEX DLRLC expresie
    • 1.7. Cât e lumea și Pământul.
      surse: NODEX DLRLC expresie
    • 1.8. A se ruga cu cerul, cu Pământul = a se ruga cu multă insistență.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.9. A făgădui (sau a promite, a jurui) cerul și Pământul = a făgădui lucruri nerealizabile.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Juruiește-i ceriul și pămîntul, ca să-ți smomească pe nevasta d-tale și să ți-o aducă acolo. CREANGĂ, O. A. 199.
        surse: DLRLC
    • 1.10. (A nu ști, a nu auzi, a nu afla etc.) nici Pământul = absolut nimeni, nimeni în lume.
      surse: NODEX DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Bursucii s-aud tipăind pe cărări, ca și iepurii, ca și caprele. Dar pe vulpi nu le poate auzi nici pămîntul. SADOVEANU, O. A. II 176.
        surse: DLRLC
      • Nu vreau să știe nimeni. Nici pămîntul. VLAHUȚĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.11. A se crede (sau a se socoti) buricul Pământului.
      surse: NODEX DLRLC expresie
    • 1.12. Ca de la cer la Pământ, se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri.
      surse: NODEX DLRLC DEX '09 expresie

etimologie: