2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPINTEÁLĂ, opinteli, s. f. Sforțare mare, efort, opintire. ◊ Loc. adv. Pe opinteală = din răsputeri, cu efort. – Opinti + suf. -eală.

OPINTEÁLĂ, opinteli, s. f. Sforțare mare, efort, opintire. ◊ Loc. adv. Pe opinteală = din răsputeri, cu efort. – Opinti + suf. -eală.

opintea sf [At: ASACHI, S. L. II, 19 / Pl: ~eli și (îrg) ~ele / E: opinti + -eală] 1 Opintire. 2 (Reg; îlav) Pe ~ Din răsputeri. 3 (Rar) Ghiont.

OPINTEÁLĂ, opinteli, s. f. 1. Efort, sforțare mare; opintire. Au auzit... vocea lui Cristofovici întretăiată de icnete și opinteli. GALAN, Z. R. 301. Era să mai facă o opinteală, ca să prinză pe voinic, să mi-l facă mici fărîmi. ISPIRESCU, U. 124. Trăgînd zdravăn, după cîteva opinteli, cîrligul se rupe. ȘEZ. VII 26. 2. Ghiont, lovitură, izbitură. Omul... îi mai dete cîteva opinteli și apoi îl făcu scăpat. ȘEZ. XIII 171. – Pl. și: (regional) opintele (CREANGĂ, P. 40).

OPINTEÁLĂ ~éli f. 1) v. A OPINTI. 2) reg. Izbitură violentă; bleandă. /a (se) opinti + suf. ~eală

opinteală f. fapta de a se opinti: la vale cu proptele și la deal cu opintele CR.

opinteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te opinti.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

opinteálă s. f., g.-d. art. opintélii; pl. opintéli

opinteálă s. f., g.-d. art. opintélii; pl. opintéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OPINTEÁLĂ s. icnire, opintire, sforțare, (rar) opintitură.

OPINTEA s. icnire, opintire, sforțare, (rar) opintitură.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OPINTEALĂ, mold., 1497 (Glos; Ștef), vb. a se opinti.

Intrare: opinteală
opinteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opintea
  • opinteala
plural
  • opinteli
  • opintelile
genitiv-dativ singular
  • opinteli
  • opintelii
plural
  • opinteli
  • opintelilor
vocativ singular
plural
Intrare: Opinteală
Opinteală nume propriu
nume propriu (I3)
  • Opinteală

opinteală

  • 1. Sforțare mare.
    exemple
    • Au auzit... vocea lui Cristofovici întretăiată de icnete și opinteli. GALAN, Z. R. 301.
      surse: DLRLC
    • Era să mai facă o opinteală, ca să prinză pe voinic, să mi-l facă mici fărîmi. ISPIRESCU, U. 124.
      surse: DLRLC
    • Trăgînd zdravăn, după cîteva opinteli, cîrligul se rupe. ȘEZ. VII 26.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Plural și: opintele.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • Opinti + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98