2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NÉNE s. m. 1. (Pop. și fam.) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă sau unui frate mai mare; neică. ♦ (Reg.) Termen de respect folosit de nepoți pentru a vorbi cu (sau despre) un unchi. 2. (Fam.) Termen de adresare prin care se exprimă o dezaprobare, o surprindere neplăcută. 3. (Fam.) Termen folosit în cursul unei povestiri sau conversații și care, fără a fi adresat unei persoane anume, exprimă mirare, satisfacție etc. [Var.: nea s. m.] – Cf bg. nenja, sb. nena.

nene sm [At: DOSOFTEI, P. S. 83/5 / G-D: lui ~a / Vc și: (înv) neaneo / V: (abr) nea, (înv) neane / Pl: (rar) ~ni / E: cf bg неня, srb nena] 1 (Îrg) Tată. 2 (Reg; spc) Tată vitreg. 3 (Reg; lpl) Părinți. 4 (Pop) Termen de respect folosit pentru a vorbi cu sau despre un frate mai în vârstă Si: (pop) neică Vz bade. 5 (Reg; spc) Frate vitreg. 6 (Reg) Termen de respect folosit de nepoți pentru a vorbi cu sau despre un unchi. 7 (Fam) Termen de respect folosit de obicei de cei mai tineri pentru a vorbi cu sau despre un bărbat mai în vârstă Si: (reg) nană (6), (pop) neică (3) Vz bade, moș. 8 (Fam; îs) ~a Martin Urs. 9 (Olt; euf) Diavol. 10 Termen de adresare prin care se exprimă dezaprobarea, surprinderea neplăcută. 11 (Fam) Termen folosit în cursul unei povestiri sau conversații și care, fără a fi adresat cuiva anume, exprimă mirare, satisfacție etc. Si: (pop) neică (7). 12 (Arg) Stăpân al unei case de toleranță. 13 (Arg) Proxenet.

NÉNE s. m. 1. (Pop. și fam.) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă sau unui frate mai mare; neică. ♦ (Reg.) Termen de respect folosit de nepoți pentru a vorbi cu (sau despre) un unchi. 2. (Fam.) Termen de adresare prin care se exprimă o dezaprobare, o surprindere plăcută. 3. (Fam.) Termen întrebuințat în cursul unei povestiri sau conversații și care, fără a fi adresat unei persoane anumite, exprimă mirare, satisfacție etc. [Var.: nea s. m.] – Cf. bg. nenja, scr. nena.

NÉNE s. m. 1. (Uneori articulat și în forma prescurtată regională nea; adesea însoțit de numele persoanei la care se referă) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tînără unui bărbat mai în vîrstă sau unui frate mai mare. V. bade, unchi. De ce să ai, nea Ioane, ciudă pe mine? DUMITRIU, B. F. 65. Da unde te duci, nene George? ISPIRESCU, L. 139. Să venim la istoria d-tale, nene Bogonos. NEGRUZZI, S. I 224. ◊ (În forma prescurtată nen-, urmat de adjectivul posesiv de persoana a doua și a treia) Mă! spune lui nen-tu Chiriac să nu uite de ce ne-a fost vorba. CARAGIALE, O. I 53. Chiruța se-nspăimînta Și către nen-său grăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 492. ◊ (Întrebuințat în cursul unei povestiri sau conversații fără să fie adresat unei anumite persoane, servind numai pentru a atrage atenția asupra celor spuse) Să fi văzut, nene, cadînele cum mai fugeau desculțe. ISPIRESCU, M. V. 15. Ei, nene, să pomenea Din inima cîmpului În buricul pămîntului. PĂSCULESCU, L. P. 212. 2. (Neobișnuit) Tată. Au zis împăratul că cine m-a scăpa din gura bălaurului, după acela m-a mărita și... are să mă deie nenea, cu bună samă, după acest țigan. SBIERA, P. 125. – Variantă: (însoțit de numele persoanei la care se referă) nea s. m.

NÉNE m. pop. (cuvânt de adresare a unei persoane tinere către un bărbat mai în vârstă). [Var. nea] /cf. bulg. nenja, sb. nena

NENE s.m. (Mold.) Tată. M-au părăsit neanea ș-am rămas de mamă. DOSOFTEI, PS. Eu-s, neaneo, hiică-ta, Eufrosina. DOSOFTEI, VS. Etimologie: cf. bg. nenja, scr. nena.

nene m. titlu ce se dă unui frate mai mare sau unei persoane mai în vârstă. [Bulg. NENI (serb. NENA, mamă); v. nană].

NEA3 s. m. v. nene.

nénea m., gen. al luĭ voc. nene (sîrb. nena, bg. neni, nenčo, a.î.; rut. nénĭo, tată. V. neĭca, neneacă). Sud. Epitet respectos adresat în popor unuĭ frate maĭ mare. Epitet adresat unuĭ unchĭ nu prea bătrîn. Epitet glumeț adresat orĭ-cuĭ: ĭa stăĭ, nene, că nu merge așa! V. bădia și moș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!néne (pop., fam.) s. m., art. nénea, g.-d. lui nénea

néne s. m., art. nénea, g.-d, art. lui nénea (și nea + nume propriu)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NÉNE s. v. părinte, tată.

NÉNE s. 1. bade, (pop.) neică, (reg.) uică, (prin Olt. și Ban.) nană. (Unui om mai în vârstă i se spune ~.) 2. (prin Transilv.) tete. (Unui frate mai în vârstă i se spune la țară ~.)

NENE s. 1. bade, (pop.) neică, (reg.) uică, (prin Olt. și Ban.) nană. (Unui om mai în vîrstă i se spune ~.) 2. (prin Transilv.) tete. (Unui frate mai în vîrstă i se spune ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NENE subst., NENA, NEAN etc. I. Nean forma arhaică: 1. – moșn. (AO X 131; 16 B IV 191; 17 B I 437); – Vicol (C Bog); -u pren. (P Bor 14); -u, Cr., act. -ul călăraș, 1655 (Sd IV 38). 2. Neaniul pren. (C Ștef); – mold. – Costin (Sd V 124; Tec I). 3. + -ciu: Neanciul, țig. (Ștef). II. 1. Nen, ard., 1680(Paș). 2. Nene, -a (Sd XVI; Paș); Nenești s. 3. Neneu (17 A V 322). 4. Nenu (Sd XXII; 16 B III 98); Vicol (16 A I 531); -i 1439, mold. (Sur IV); munt. (13 – 15 B 105). 5. Neneaci popa (17 B II 204); Nineaciul (17 B I 338). 6. Năneacă țig. (16 B I 61); cf. subst. f. nineacă. 7. Nenuța țig. (16 A IV 86; 17 A V 171). 8. *Nenoiu > Nenoian, Marica, mold., 1607 (Sd XXII). 9. Nenoiță, munt. (Sd VII 56). 10. Neni, Fătu (Ard II 150). 11. Nenia ard. (Paș). 12. Nenică (17 B II 195); Neniceanca t. 13. Nenișor, fam. act.; -i s.; Nenișoaia t. 14. 14. Nenița b. pren. (Isp II1); – b. (17 A III 182); – b. pren. (Tec II); Neniția f. (17 A I 121); Nenițescu, Ioan. 15. Neniu t (Dm; Cat); -l b. (Sur IV; Sd VII 363, X 52, XV 31; 16 B II 292; 17 B I 286) etc. 16. Neniuț/ă b. (17 A III 96); -a f., mold., 1605 (BCI IV 164) 17. + -cu; Nenc (Ard); -a, dobr. (RI XI 211). 18. + -ciu: Nenciul, 1418 (13 – 15 B 71); -ești, -eni ss.; -escu, Al., m. vornic (VT). 19. Neinu (16 B III 51). 20. Nentu, M., act. < nen-to (nenea tău). 21. Compus cu Iuga: Neniuga, țig. (16 A II 148).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

nene s. m. sg. 1. unchi. 2. patron al unei case de toleranță. 3. apelativ adresat unui bărbat mai în vârstă.

arată toate definițiile

Intrare: nene
substantiv masculin (M54.1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nene
  • nen‑
  • nenea
plural
genitiv-dativ singular
  • nene
plural
vocativ singular
  • nene
  • neneo
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nea
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Nene
nume propriu (I3)
  • Nene
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nene nea

  • 1. popular familiar Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă sau unui frate mai mare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: neică diminutive: nenișor 5 exemple
    exemple
    • De ce să ai, nea Ioane, ciudă pe mine? DUMITRIU, B. F. 65.
      surse: DLRLC
    • Da unde te duci, nene George? ISPIRESCU, L. 139.
      surse: DLRLC
    • Să venim la istoria d-tale, nene Bogonos. NEGRUZZI, S. I 224.
      surse: DLRLC
    • (În forma prescurtată nen-, urmat de adjectivul posesiv de persoana a doua și a treia) Mă! spune lui nen-tu Chiriac să nu uite de ce ne-a fost vorba. CARAGIALE, O. I 53.
      surse: DLRLC
    • (În forma prescurtată nen-, urmat de adjectivul posesiv de persoana a doua și a treia) Chiruța se-nspăimînta Și către nen-său grăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 492.
      surse: DLRLC
    • 1.1. regional Termen de respect folosit de nepoți pentru a vorbi cu (sau despre) un unchi.
      surse: DEX '09
  • 2. familiar Termen de adresare prin care se exprimă o dezaprobare, o surprindere neplăcută.
    surse: DEX '09
  • 3. familiar Termen folosit în cursul unei povestiri sau conversații și care, fără a fi adresat unei persoane anume, exprimă mirare, satisfacție etc.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Să fi văzut, nene, cadînele cum mai fugeau desculțe. ISPIRESCU, M. V. 15.
      surse: DLRLC
    • Ei, nene, să pomenea Din inima cîmpului În buricul pămîntului. PĂSCULESCU, L. P. 212.
      surse: DLRLC
  • surse: DLRLC
    • 4.1. Au zis împăratul că cine m-a scăpa din gura bălaurului, după acela m-a mărita și... are să mă deie nenea, cu bună samă, după acest țigan. SBIERA, P. 125.
      surse: DLRLC

etimologie: