NASA s. ◊ „N. A. S. A. (Administrația națională pentru problemele aeronauticii și cercetarea spațiului cosmic) a anunțat că se studiază în prezent construirea unui instrument numit penetrometru, care va permite să se afle dacă cosmonauții vor putea să se deplaseze în siguranță pe suprafața Lunii.” Sc. 26 II 65 p. 3. ◊ „Cercetătorii N. A. S. A. propun folosirea de combustibili gazoși pentru centralele nucleare.” Sc. 11 V 75 p. 4. ◊ „[...] doar unul dintre aceștia se va urca la bordul laboratorului orbital Spacelab pe care Agenția spațială europeană îl va lansa la sfârșitul anului 1980 în colaborare cu N. A. S. A.” Sc. 27 XII 77 p. 5; v. și R.l. 3 VII 85 p. 6; v. și astronaută, navetă spațială, planetoid, quasar [scris și N. A. S. A.] (abreviere din engl. N[ational] A[eronautics and] S[pace] A[dministration]; FS 310; D. Am.)

NAȘ², -Ă, nași, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului, devenind astfel părintele lui spiritual. ◊ Expr. A fi nașul cuiva = a ști să potolească, să facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte. A-și găsi nașul = a da de o persoană care știe să pună la punct (pe cineva), să strunească (pe cineva). 2. Nun. [Var.: (înv. și pop.) nănaș, -ă, (înv. și reg.) nânaș, -ă s. m. și f.] – Nun + suf. -aș.

NAȘ², -Ă, nași, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului, devenind astfel rudă cu familia respectivă. ◊ Expr. A fi nașul cuiva = a ști să potolească, să facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte. A-și găsi nașul = a da de o persoană care știe să pună la punct (pe cineva), să strunească (pe cineva). 2. Nun(ă). [Var.: (înv. și pop.) nănaș, -ă, (Înv. și reg.) nânaș, -ă s. m. și f.] – Nun + suf. -aș.

NAȘ, -Ă, nași,-e,s. m. și f. (În practica bisericii creștine) 1. Persoană care ține pruncul în brațe, asistă ca martor în timpul săvîrșirii ritualului botezului și care devine astfel rudă (mai îndepărtată) a familiei respective. Nașul era antreprenor și el. Îi plăcea să boteze și să cunune. Dădea finilor numele lui, al nașei și-al copiilor lor. PAS, Z. I 174. Ar fi voit și el, de! să-și boteze copilul cu vrun naș mai de doamne-ajută. ISPIRESCU, L. 207. Tatăl meu... chemă pre nașu-meu Păcală, mă încredință lui. NEGRUZZI, S. I 247. ◊ Expr. A fi nașul cuiva = a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte; a fi popa cuiva. A-și găsi nașul = a da de cineva care nu poate fi ușor înșelat, biruit sau amăgit, care îți ține piept. 2. Nun(ă).

NAȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) (în ritualul creștin) Persoană care participă la oficierea botezului ținând pruncul în brațe. ◊ A fi ~ul cuiva a-i veni cuiva de hac. A-și găsi ~ul a da peste omul care poate pune la punct pe cineva. 2) Persoană care a fost nun în timpul oficierii unei căsătorii. /nun + suf. ~aș

naș, -ă s., pl. m. ĭ, f. e (din nănaș, care vine din nunaș, dim. d. nun. D. nănaș vine ung. nanás și rut. nanáško). Acela saŭ aceĭa care ține pruncu în brațe la botez. Maĭ rar. Nun. Fig. Iron. Autor: cine e nașu acesteĭ prostiĭ?

nașă s. f., art. nașa, g.-d. art. nașei; pl. nașe

nașă s. f., art. nașa, g.-d. art. nașei; pl. nașe

nașă s. f., g.-d. art. nașei; pl. nașe

nașă, pl. nașe

NAȘĂ s. 1. (reg.) moașă. (~ la botezul unui copil.) 2. nună. (~ de cununie.)

NAȘĂ s. (reg.) moașă. (~ la botezul unui copil.)

N.A.S.A. (engl. National Aeronautics and Space Administration), organism guvernamental creat în S.U.A., în 1958, din inițiativa lui D. Eisenhower, pentru coordonarea cercetărilor aeronautice și spațiale civile; elaborează programul de zboruri cosmice. Sediul administrativ este la Washington, bazele sale de lansare se află la Cap Canaveral („J.F. Kennedy”) și Vanderberg, iar centrele de cercetări la Pasadena, Houston („L. Johnson”) și Huntsville („Marshall”).

Nas/a, -ul v. Atanasie II 4.

NAȘA, b (16 A III 443) < subst. naș; Nănășești s. (16 B I 127) < nănaș.