2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus.

nan1, nană smf [At: DRLU / Pl: ~i, ~e / E: lat nanus, -a, -um] (Înv; liv) Pitic.

nan2, na smf [At: I. CR. IV, 212 / Pl: ~i, ~e / E: cf nanaș] (Mol) 1 Naș2 (1). 2 Nun (1).

NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus, -a.

NAN s.m. (Med.) Pitic. [Cf. it. nano, lat. nanus < gr. nanos].

NAN1 s. m. pitic. (< it. nano, lat. nanus)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nan (pitic, naș) s. m., pl. nani


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NAN s. v. liliputan, naș, pitic.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nan, nani, s.m. – (înv.) Persoană de statură mică; pitic. – Lat. nanus, -a „pitic; cal mic” (DEX, MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Nanu, -ca, -ța, -l, -lescu v. Anania II 1, 10, 11.

Intrare: Nanul
Nanul nume propriu
nume propriu (I3)
  • Nanul
Intrare: nan (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nan
  • nanul
  • nanu‑
plural
  • nani
  • nanii
genitiv-dativ singular
  • nan
  • nanului
plural
  • nani
  • nanilor
vocativ singular
  • nanule
  • nane
plural
  • nanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nan, -ă nană

etimologie: