3 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- enciclopedice (1)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
măgurele sfp [At: BUD, P. P. 47 / E: măgură + -ele] 1-18 (Reg; șhp) Măgurică (1-18).
Măgurele f. pl. 1. sat în jud. Ilfov: 2450 loc.; 2. V. Turnu-Măgurele.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂGURICĂ, măgurele, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui măgură. – Măgură + suf. -ică.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măgurică sf [At: DEX / Pl: ~ici / E: măgură + -ică] 1-18 (Reg; șhp) Măgură (1-9) (mică) Si: (reg) măguliță (1-18), măgurele (1-18), măgurică (1-18), măgurice (1-18).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂGURICĂ, măgurele, s. f. Diminutiv al lui măgură. – Măgură + suf. -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MĂGURICĂ, măgurele, s. f. Diminutiv al lui măgură. (Fig.) Ciucurele, măgurele Merg pe drum inșirățele; Ciucur, măgur Șede-n drum, Trage din liulea la scrum. SBIERA, P. 322.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Turnu-Măgurele n. oraș comercial așezat pe Dunăre, la stânga Oltului, cap. jud. Teleorman: 9500 loc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
măgurele s. f. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măgurică (reg.) s. f., g.-d. art. măgurelei; pl. măgurele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!măgurică (reg.) s. f., g.-d. art. măgurelei; pl. măgurele, art. măgurelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MĂGURELE 1. Com. în jud. Ilfov, situată în Câmpia Română, pe stg. văii Ciorogârla; 8.608 loc. (2000). Ferme legumicole și zootehnice. Aici se află Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Complex turistic. Com. M. a fost declarată oraș la 18 apr. 1989 și apoi trecută din ou în categoria comunelor la 22 iam. 1990. Până la 17 febr. 1968, satul și com. M. s-au numit Oteteleșanu, iar între 23 ian. 1981 și 12 apr. 1996, a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Bisericile Sfinții Împărați Constantin și Elena (sec. 18), Sf. Treime-Gherman (1797), Sfinții Ioachim și Ana (sec. 19), în satele M., Alunișu și Vârteju. 2. Com. în jud. Prahova, în Subcarpații Prahovei, pe râul Teleajen; 4.919 loc. (2000). Stație de c. f. (în satul M.). Pomicultură. Prelucr. fructelor. În satul Coada Malului a fost descoperit (1932) un tezaur dacic (sec. 1 î. Hr.) alcătuit dintr-o pereche de fibule, o brățară spiralică, fragmente dintr-un lănțișor ș.a. Han (sec. 19).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂGURÉLE s. f. pl. (Regional) Diminutiv (hipocoristic) al lui m ă g u r ă (1). Pentru mîndra mea Mărie, Lăsai boii pe cîmpie, Și vacile pe vîlcele, Oile pe măgurele. BUD, P. P. 47. Ciucurele, măgurele, Merg pe drum înșirățele; Ciucur, măgur, Șede-n drum, Trage din liulea tutun (Ciobanul și oile). SBIERA, P. 322, cf. GOROVEI, C. 75, PASCU, C. 87. – Măgura + suf. -ele.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F168) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F39) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
măgurică, măgurelesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui măgură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ciucurele, măgurele Merg pe drum inșirățele; Ciucur, măgur Șede-n drum, Trage din liulea la scrum. SBIERA, P. 322. DLRLC
-
etimologie:
- Măgură + sufix -ică. DEX '98 DEX '09