2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUNGIU, mungii, s. m. (Înv.) Lumânărar. – Din tc. munçu.

MUNGIU, mungii, s. m. (Înv.) Lumânărar. – Din tc. munçu.

mungiu2 s [At: CV 1951, nr. 3-4, 41 / Pl: nct / E: fr monte-jus] (Chm) Aparat cu aburi sau cu aer comprimat care servește la ridicarea sucului zaharat în rafinării.

mungiu1 sm [At: (a. 1792) N. A. BOGDAN, C. M. 70 / S și: ~ndjiu / Pl: ~ii / E: tc mumcu] (Înv) Lumânărar.

MUNGIU, mungii, s. m. (Învechit, în forma mumgiu) Lumînărar. Luminează casele... cu luminări de seu; pentru această trebuință sînt lumînărarii (mumgiii) indigeni care o îndestulează. I. IONESCU, M. 685. – Variantă: mumgiu s. m.

mungíŭ m. (din mumgiŭ, turc. mumğu, d. mum, pers. mum, ceară. V. mumie). Vechĭ. Lumînărar (fabricant orĭ vînzător). V. Ĭorga, Negoț 177.

mungerie f. Mold. fabrică de lumânări de seu. [Vechiu-rom. mungiu, lumânărar = turc. MUMDJY (din MUM, ceară, lumânare)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mungiu (înv.) s. m., art. mungiul; pl. mungii, art. mungiii (desp. -gi-ii) corectat(ă)

mungiu (înv.) s. m., art. mungiul; pl. mungii, art. mungiii (-gi-ii) corectat(ă)

mungiu s. m., art. mungiul; pl. mungii, art. mungiii corectat(ă)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mungiu (mungii), s. m. – Lumînărar. Tc. munci (Șeineanu, III, 86; Lokotsch 1510), din per. mum „lumînare”. – Der. mungerie, s. f. (lumînărie). Sec. XIX, înv.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Mung/escu, -ești, -iu, -ociu v. Mongu 2-4.

Intrare: Mungiu
Mungiu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mungiu
Intrare: mungiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mungiu
  • mungiul
  • mungiu‑
plural
  • mungii
  • mungiii
genitiv-dativ singular
  • mungiu
  • mungiului
plural
  • mungii
  • mungiilor
vocativ singular
  • mungiule
plural
  • mungiilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumgiu
  • mumgiul
plural
  • mumgii
  • mumgiii
genitiv-dativ singular
  • mumgiu
  • mumgiului
plural
  • mumgii
  • mumgiilor
vocativ singular
  • mumgiule
plural
  • mumgiilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mungiu, mungiisubstantiv masculin

  • 1. învechit Lumânărar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lumânărar
    • format_quote Luminează casele... cu lumînări de seu; pentru această trebuință sînt lumînărarii (mumgiii) indigeni care o îndestulează. I. IONESCU, M. 685. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.