Müller (Max) m. eminent linguist englez de origină germană (1823-1900).

MÜLLER, Friedrich (zis Maler) (1749-1825), pictor și scriitor german. A debutat ca pictor de Curte. Inițial adept al curentului Sturm und Drang, se orientează apoi spre stilul realist. Poeme pastorale și cu teme mitologice („Tunsul oilor”, „Dezghiocatul nucilor”), drame dominate de caractere pasionale („Faust”, „Golo și Genoveva”, „Niobe”).

MÜLLER, Friedrich Max (pe numele adevărat Friedrich Maximilian M.) (1823-1900), lingvist și orientalist britanic de origine germană. Prof. univ. la Oxford. Specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene și în lingvistica generală („Lecții despre știința limbii”, ediția critică a „Rig-Vedei-Samhitā”). Studii de religie comparată („Introducere în știința comparată a religiilor”) și de mitologie („Tratat de mitologie comparată”, „Cele șase sisteme ale filozofiei indiene”). M. de onoare al Acad. Române (1875).

MÜLLER, Fritz (1821-1897), zoolog german. Adept al teoriei lui Darwin, a argumentat legea biogenetică fundamentală a ontogenezei, care îi poartă numele (1866). Lucrări de embriologie și ecologie a animalelor nevertebrate („Despre Darwin”).

MÜLLER, Georg Elias (1850-1934), psiholog german. Prof. univ. la Göttingen. Unul dintre întemeietorii psihologiei experimentale. Adept al paralelismului psihofizic. Cercetări în domeniul percepțiilor vizuale, atenției, reprezentările memoriei („Contribuții la analiza activității de memorare a procesului de reprezentare”, „Puncte de vedere și fapte în metodica psihofizică”).

MÜLLER [malər], Hermann Joseph (1890-1967), genetician american. Prof. univ. la Edinburgh (Texas) și Indianapolis. Unul dintre fondatorii radiobiologiei. Colaborator al lui T.H. Morgan. Studii asupra linkage-ului, crossing-over-ului și a genelor letale. A descoperit proprietatea radiațiilor ionizate de a produce mutații (1927). Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1946).

MÜLLER, Herta (n. 1953, sat Nițchidorf, jud. Timiș), scriitoare germană de origine română. Proză prezentând viața enclavelor de limbă germană din România, având ca teme dictatura, decăderea individului, sistemul supravegheat („Depresiuni”, „Tango apăsător”). Volumele publicate în Germania („Mare fazan e omul pe lume”, „Diavolul stă în oglindă”, „Într-un coc trăiește o doamnă”) reiau aceleași teme. Premiul Nobel pentru literatură (2009).

MÜLLER, Johannes Peter (1801-1858), fiziolog german. Prof. univ. la Bonn și Berlin. Cercetări de fiziologie a sistemului nervos („Manual de fiziologie a omului”). A formulat teoria energiei specifice a organelor de simț, care a constituit punctul de plecare al „idealismului fiziologic”.

MÜLLER, Karl Alexander (n. 1927), fizician elvețian. Împreună cu J.G. Bednorz, a sintetizat noi compuși chimici (oxizi de cupru și lantan) care prezentau proprietăți supraconductoare la temperaturi înalte. Premiul Nobel pentru fizică (1987), cu J.G. Bednorz.

MÜLLER, Karl Otfried (1797-1840), filolog și arheolog german. A studiat civilizațiile etruscă și greacă („Etruscii”, „Istoria literaturii grecești antice”).

MÜLLER, Paul Hermann (1899-1965), biochimist elvețian. Studii asupra coloranților sintetici; a preparat insecticidul cunoscut sub numele de DDT și diverse alte insecticide. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1948).

MÜLLER-FREIENFELS [mülər-frájənfels], Richard (1882-1949), psiholog german. Unul dintre întemeietorii psihologiei artei („Psihologia artei”). Preocupat de probleme ale creației și receptării, a relevat tipologii, moduri de a produce și a de a trăi arta, acordând o atenție specială analizei sentimentului estetic („Filozofia individualității”, „Psihologia muzicii”).

MÜLLER-GUTTENBRUNN [mülər-gútənbrun] (pseud. Ignotus), Adam (1852-1923), scriitor austriac originar din România. Director la mai multe teatre vieneze („Raimund”, „Kaiser Jubiliarum”). S-a ridicat împotriva maghiarizării și a militat pentru înfrățirea minorității germane cu poporul român. Autorul unei trilogii biografice despre Lenau. Romane („Doamna în alb”, „Clopotele patriei”, „Amurgul idolilor”). Lucrarea autobiografică „Romanul vieții mele”.